(Scrisoarea no.1) Dragă Moşule,

Astă-seară, la intrarea în Braşov, dinspre Dârste, dezastru.
Nu ştiu care a fost cu ideea amplasării unui jalnic giratoriu în faţa porcăriei de Carrefour. Se vede că vin Sărbătorile, şi implicit foametea, aşa că am aşteptat zece minute, într-un rând de vreo douăj' de maşini ca să intru în giratoriu, şi ca să-mi pot continua drumul înspre casă, din cauza celor ce intrau în giratoriu din sens invers, şi făceau stânga înspre hypermarket-ul vieţii. În multele minute irosite parcurgând o distanţă medie de 1 metru la fiecare 30 de secunde, am contemplat parcarea aceluiaşi centru, unde n-ar mai fi încăput niciun ac. Nu vreau să-mi imaginez ce era înăuntru, şi nici ceea ce va fi în următoarea perioadă.
Eventually, reuşim, eu şi nefericiţii care se mai dădeau pe Calea Bucureşti la ora respectivă, să trecem de bodyguarzi giratorii, şi intru pe Poienelor. Ştii, presupun, curba unde faci ori stânga ca să intri în Roman, ori dreapta ca să o apuci pe Carpaţilor. Eh, de când mă ştiu, acolo dau de dobitoci care, în timp ce fac dreapta, taie prima bandă ajungând pe a doua, ori invers. La fel şi azi.
De când cu proaspătul asfaltat al Carpaţilor, curba a fost marcată. Mă aşteptam ca, măcar acum, marii regi ai şoselelor să poată face distincţia între benzi. Aşteptare eronată. Sunt curioasă cum ar mai trebui semnalizate benzile alea ca să fie vizibile. Propun nişte ochelari de cal purtaţi la volan, ori delimitarea benzilor prin nişte chestii gen juma' de minge, în genul celor ce împiedică accesul maşinilor pe linia de tramvai prin Ungaria. Al naibii cioban, a tăiat banda când a luat curba, să-şi rupă şi cauciucurile!
Sunt extrem de curioasă cum s-ar circula pe la noi, dacă am avea şi noi soşele cu 6 benzi pe sens. De fapt, avem una, la Hidro. Nici acolo, badea Ghio, de pe banda 3, şi baciul Vasile, de pe banda 5, nu vor ştii în veci care are are prioritate să ocupe banda 4. Da' am auzit că, de la anul, se vor obţine mai greu permisele de conducere.

Acestea fiind spuse, te rog, ca de acest Crăciun, să-mi aduci în dar un elicopter. Nu că aş muri de invidie când îi văd pe unii jupâni fofilându-se cu ele cât e ziulica de lungă pe cerul urbei, dar am mai auzit că, pentru la anul, mai sunt în plan vreo enşpe giratorii.
PS. Dacă elicopterul nu îţi încape în sac, îl poţi lăsa în parcare. Ah, şi te mai rog ceva- să fie mov perlat, şi să îi legi şi o fundăăă mare şi roz, ca să aducă a cadou:D.



Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

Itinerariul unei duminici de octombrie