3 zile
Încep să cred că am dezvoltat o adevărată pasiune pentru cifra 3. Nu degeaba se spune că e mistică- miracolele ţin 3 zile (în cazul meu, miracolul care ţine doar trei zile, dar e şi cel mai frumos şi cel mai aproape de sufletul meu e Crăciunul), anul acesta, în februarie, locşorul asta a împlinit 3 ani, ani a căror trecere, cu bune şi mai puţin bune, se poate lesne vedea în arhiva din bara din dreapta. Acum cifra 3 e legată de aniversarea mea, până la care au mai rămas, da, chiar trei zile. Anul ăsta, al douăzecişiunulea din viaţă, mi s-a părut destul de scurt, şi probabil că tot aşa mi se vor părea şi cei care vor urma, pe măsură ce voi creşte, şi, mai apoi, îmbătrâni. Da, nu am o problemă cu procesul îmbătrânirii- atâta vreme cât păstrăm un cert echilibru, un strop de plăcere, şi o firimitură de copilărie, totul va ieşi bine. Mi se pare un pic precipitat să încerc un bilanţ al anului. Poate că nici nu ar trebui să încropesc unul, ci doar să fiu mulţumită că...