Simplu, Oana

  Azi-dimineaţă, la cafea, am remarcat că, aşa cum era de aşteptat, ploaia de azi-noapte a scuturat toate culorile de toamnă, lăsând în urmă doar vişiniul putred al ramurilor dezvelite de frunze.   Din fericire, aseară am avut o oră liberă, în care m-am plimbat şi am surprins ultima zvâcnire de arămiu tomnatic :).          Tot ce a mai rămas în urmă sunt frunzele aproape putrezite...

  ... e atins atunci când mi-e greu să mă duc până la coafor. De regulă, atunci când am o zi proastă-proastă, mă refugiez la coafor. E frumos acolo, cu doamne cu căşti pe cap, sub care se întrezăreşte câte o culoare turbată de vopsea de păr, cu şuviţe blonde detestabile sau cu sprâncenele maglavaisuite în aceeaşi nuanţă, doamne care vorbesc câte-n lună şi-n stele, şi îţi cer părerea chiar dacă e prima oară când te văd la faţă.    La coafor e frumos, nimeni nu te cunoaşte, înafară de coafeză, căreia nu te simţi niciodată obligată să îi povesteşti despre tine mai mult decât vrei. La coafor aş putea sta o zi întreagă. Nu mai povestesc de felul în care coafeza se joacă cu foarfeca şi pieptenele în părul  meu lung. Îmi place să număr bigudiurile din raftul de lângă oglindă, să vorbesc despre fixativ şi gumă de păr, atunci când problemele mele adevărate sunt altele.   Dar da, am ajuns să îmi fie greu să mă duc la coafor. De câteva zile trăiesc senzaţia că mă apropii ...

  ... Exact invers faţă de cum a început vara. Deprimant, cu vreme urâtă, umezeală care face rău oaselor şi coafurii, cu stropi de ploaie care bat insistent în ferestre, mânaţi de vântul ce sufla mai ceva ca-n Bărăgan.       Ieri, chiar în prima-i zi, toamna m-a plouat. Ieşisem să-mi aerisesc nervii şi să ascult o fântână arteziană- poate-poate mi-i liniştesc- când a început să plouă. Mărunt, rece, dar... neud, dacă mi-e permisă exprimarea. Ploaia nu uda. Neavând umbrelă (ah, urăsc umbrelele!), am ajuns acasă cu doar câţiva stropi, şi aceia pe pielea pantofilor. Presupun că şi ea- apa- era îngheţată.   Azi, soare, ploaie, soare, nori, ploaie, vânt, muuult vânt zgomotos. Urât de tot, mai ales că la Bâlea a şi nins, ba mai mult, s-a blocat şi Transfăgărăşanul din pricina zăpezii.       După ce că vara asta mi s-a părut incredibil de scurtă şi, pe alocuri, prefăcută, toamna aleargă şi ea. În galop. Pe trotuare am zărit deja frunze. Multe fr...

  La Râşnov.

  Mai am doar două examene, dintre care unul nu e greu, ci e de coşmar.  Momentan am scăpat de Codul Penal de pe noptieră, acum cremele, Sony Walkman-ul şi dopurile antifonice şi-au reluat locurile de cinste, însă de mâine camera îmi va fi cotropită de Teoria generală a obligaţiilor. Vă zic sincer, materie mai frumoasă decât asta nu există pe tot Pământul.   În altă ordine de idei, mâine, chit că mai e o săptămână până la mirificul examen şi n-am învăţat decât 30 din cele 600 de pagini, nu fac nimic altceva înafară de a-mi mai cumpăra nişte mărgele, pentru că acum, vara, trebuie câte un şirag pentru fiecare zi:D. Am zis vară? Vară pe naiba! Azi după-amiază a plouat în aşa hal, încât nici ştergătoarele nu mai făceau faţă. Deh, mă încălţasem eu cu o pereche de pantofi noi, şi trebuia să fie udaţi.  Noroc că a fost relativ cald, deşi am mai văzut specimene încălţate cu cizme overknee şi geci groase, de iarnă.  Nu mai lungesc vorba, eu mă duc la o îngheţată,...

 Azi mi-am petrecut ziua, toată ziua, în pat. Mă dor genunchii, în special cel drept, care tot îmi sare (deh, bătrâneţile), ma doare spatele, m-am trezit de cu dimineaţă cu o durere în ceafă, dar, din fericire, a trecut repede.   Cu tot statul între perne şi cu patura trasă până la ochi, n-am reuşit să dorm decât jumătate de oră. Vecinii mei au splendidul talent de a găuri pereţi şi a bate ţevi intocmai la orele amiezii, când vrea şi omul să se odihnească. Deh, nu toţi îşi petrec timpul stând...  Nu mai suport ploaia. Nu se întrezăreşte nici măcar un centimentru pătrat de cer, de lumină, de speranţă de soare. Cred că ploaia şi umezeala îmi cauzează durerile astea groaznice şi indispoziţia.  Mă bucur că ieri am făcut o faptă bună pentru o persoană pe care o iubesc. Mă bucur că a ieşit lecţia de franceză:D.  Până vineri trebuie să găsesc şi să cumpăr o floare frumoasă. În ghiveci, pentru ca nu sunt o fană a celor tăiate.    Trebuie să merg la t...

Anul trecut, la sfârşit de noiembrie :|. La asta se mai adaugă şi faptul că am avut parte de o toamnă destul de uscată, fără ploile pe care le detest, din cauza umidităţii care nu face niciun bine părului meu rebel, a umbrelelor care ocupă spaţiu aiurea în geantă, şi a deprimării pe care o induc în sufletele noastre.

... urmează întotdeauna cel mai frumos senin al cerului:) Ca fapt divers, vremea de ieri şi, parţial, de azi, mi-a făcut rău. Mi-a dat peste cap cheful de orice, mi-a amintit că odată şi odată tot vine frigul, că n-am apucat (nici anul ăsta) să-mi scot în lume toate hainele de vară... Că de îndată ce se va răci nu voi mai putea mânca îngheţată (vai de amigdalele mele!), că se va trece de la sandale-ntr-o curea în pantofi, şi mai apoi în cizme. Că nu mai e mult până când primele frunze vor zbura prin aerul rece de munte, şi se vor aşeza la picioarele noastre, sub bănci, pe aleile parcurilor... La anul, ca să evit orice păreri de rău, o să îmbrac fuste peste rochii şi tricouri peste maiouri, doar, doar le-oi epuiza, voi mânca de 10 ori mai mult îngheţată şi limonadă & cuburi perfecte de gheaţă, mă voi plimba prin mai multe locuri cu soare, voi aşterne cu 50% mai multe raze pe piele, voi, voi, voi... Propun ca sărbătoarea ce-a fost ieri, şi anume Schimbarea la Faţă , să fie redenumi...

O zi de pomina... Adica de dimineata si pana acum vreo 2 ore am stat cu nasul prin carti si foi... Destul... Pentru a ma detasa am ales sa fac o plimbare, prin aer mai mult sau mai putin curat, terminata cu o ploaie torentiala, cu nisip in papucei, si haine uuudeee... Aer mai putin inecacios, flori a caror miros se lasa spalat de suvoaiele de ploaie... Copii alergand, de frica sa nu cumva sa-i spele apa (pacat, ar fi facut baia pe saptamana asta), oameni ce se grabeau si se uitau cam ciudat la mine, cum ma "promenam" cu nepasare... Am reusit sa ajung acasa, intreaga, cu tratament la par cu apa de ploaie, si m-am simtit chiar ca un copil... Un copil incapatanat, ce refuza sa intre in casa, si se bucura cu adevarat de ploaie... Dupa mult timp de tensiune, si dupa ce am si plans azi, m-am simtit mai relaxata... Bine ar fi fost daca ploaia ar fi reusit sa spele si tot ce ma dezamageste, tot ce ma supara si tot ce nu imi da starea de bine pe care o afisam cu ceva timp in urma... A...