Mos Nicolae
Printre cele mai frumoase poze care dateaza din copilaria mea, se numara una facuta cu ocazia unui Mos Nicolae, pe cand aveam eu vreo 3-4 anisori... Imi pare extrem de rau acum ca nu pot sa o scanez, dar va explic in cateva cuvinte cam ce surprinde ea: eu- sezand pe scaunelul meu de mic copil, pe care il pastrez si acum, bunicul meu (matern) sezand pe fotoliu, si amandoi lucrand cu sarg la lustruirea cizmulitelor mele, in asteptarea Mosului... Nu imi pot explica de ce, dar poza asta e atat de vie ori de cate ori o privesc, si inseamna atat de mult pentru copilul ce sper ca nu va pleca niciodata dinlauntrul meu, incat acum mi-au dat lacrimile... Oricum e perioada din an in care ma las cuprinsa de fel de fel de sentimentalisme cu iz de bradut, ghetute si globuri fermecate, asa ca nu ma mira... N-a existat an in viata mea in care Mosii sa nu isi faca aparitia in cizmele sau sub pomul meu de Craciun, si mi-as dori asta pentru fiecare copil din Universul asta... De cand ma stiu, bunicul meu...