Simplu, Oana

De câteva săptămâni, am o poftă nebună de îngheţată cu cireşe. Tot în aceste câteva săptămâni am fost nevoită să nu mănânc. V-am mai povestit că nici măcar vara nu pot mânca îngheţată aşa cum mi-ar plăcea, pentru simplul fapt că aş fi mai mereu cu gâtul în piuneze, şi cu amigdalele umflate cât pruna. Cu toate că îmi tratez zi de zi, atât ipohondria, cât şi pofta de îngheţată cu ceaiuri fierbinţi, lapte cald, cafea aburindă, ori apă la temperatura camerei, azi m-am procopsit cu o tuse măgărească de toată frumuseţea. Adevărul e că efectul vaccinului antigripal făcut în octombrie trece cam în această perioadă, dar... mă sperie deja perspectiva unei răceli de toată frumuseţea, aşa cum am avut şi anul trecut, tot prin martie. Unde mai pui că, obsedată de teama unei boli, am mereu grijă să evit aglomeraţiile (am făcut o criză de nervi săptămâna trecută, într-un magazin, când o tanti s-a trezit să-mi tuşească în faţă), înghit zilnic pastile, mănânc bomboane cu eucalipt, şi îmi înfăşor to...

Somn perfect azi-noapte. La 7.45 am. aud nişte bâzâituri ca de ţânţar, prin dopurile antifonice. Îmi ridic capul ciufulit dintre perne, scot dopurile, unul câte unul... Bâzâitul era de fapt muzică. Scumpul meu vecin asculta mirificul hit de chefuri, nunţi, înmormântari ori botezuri, "Puşca şi cureaua lată"... Noroc cu soarele ăsta frumos de afară, că n-am putut sta îmbufnată mai mult de 10 minute. Să aveţi o vineri frumoasă (şi fără poluări fonice) , dragilor !

A sosit şi ziua Z. Cu tot setul de nervi, din cauza tuturor imbecililor, care din dorinţa de a se simţi importanţi şi băgaţi în seamă (chiar dacă asta înseamnă înjurăturile a sute de studenţi) s-au gândit că n-ar fi rău să ne strice programul, tocmai într-o zi frumoasă de vineri, când păsărelele au cântat încă din zori (asta vă spun sigur, pentru ca sunt trează de la 6), soarele a strălucit puternic, iar străşinile au curs continuu, zi numai bună de savurat in aer liber. Oricum, senzaţie ca asta întâlnim o dată la jumătate de an universitar. Ţi-e sete, ţi-e foame, pe mine m-au durut călcâiele de stat în picioare, dar când ieşi de la ultimul examen... nimic nu se compară! Aşadar, ca să fie treaba oablă, declar deschise vacanţa, aripile noastre, precum şi cheful de distracţie (momentan nu ne încearcă decât cheful de somn... dar weekend-ul e lung, noaptea de sâmbătă e promiţătoare, iar duminică... duminică e aniversarea lui Luca:D). Dragilor, sunt prea entuziasmată, şi în acelaşi...

... este declarat cel care mi-a înmânat o invitaţie pentru mâine seară, la Traviata. E curios cum unii oameni reuşesc să picteze un soare, chiar şi artificial, atunci când zilele devin tot mai noroase. Îţi mulţumesc! În altă ordine de idei, de-abia adineauri mi-am dat seama că am făcut 12 ore de când nu mai mâncasem. Adicătelea de dimineaţă, de când aveam planuri magnifice pentru ziua de azi. N-am mâncat pentru că am fost ocupată cu shopping-ul, apoi cu house cleaning -ul, şi în cele din urmă cu un curs la care nu am fost anul ăsta. Decât o dată. Fac pe eminenta măcar acum, în prag de sesiune. În graba mea boemă, am dat peste unul dintre cei mai dragi oameni pe care i-am lăsat în locul despre care vă vorbeam ieri- proful meu de română. Dacă el nu m-ar fi strigat, probabil că aş fi privit în continuare norii. Săptămâna viitoare mă duc din nou la şcoala mea. Pentru că îmi dă energie. Pentru s(tr)esiunea la care nici nu vreau să mă gândesc. N-am urmărit prognoze meteo, şi tare-aş vr...

Mă înnebuneşte, vreau să zic. Pentru că, de câteva zile am început să scot la lumină, de prin cotloane de dulap, haine şi încălţăminte de mult uitate. Alaltaieri seara am purtat cu drag o bluză de pe vremea când eram a 10a (ah, ce vremuri!). Astă seară port o hăinuţă care datează tot cam de pe-atunci. Dacă îmi sunt încă bune, înseamnă că mi-am păstrat într-o oarecare măsură silueta:D. Vă pup, dragilor, seară de vineri plăcută! Tre' să zbor acum:).

Nu rareori se întâmplă să mă simt ca în weekend în timpul zilelor de lucru. Aşa s-a întamplat şi azi, deşi nimic din ceea ce s-a petrecut zilele trecute nu prefigura o astfel de schimbare în bine. O mică parte, dar cea mai plăcută a zilei, o veţi putea observa în pozele de mai jos. În rest, ne-am dat în leagăn, am cules flori de castan, şi am băut apă "de Braşov". Deşi nimeni nu mă va crede vreodată, a trecut aproape un an de când n-am mai dat pe sub Tâmpa . Mi-a făcut bine să revăd oraşul de acolo. E parcă mai frumos. Şi nici organismul nu-ţi mai e invadat de noxe. Am observat că nu sunt singura care s-a simţit în weekend. Activităţile desfăşurate azi, pe terenurile de tenis de la Olimpia, demonstrează că, atâta vreme cât ne dorim asta, putem simţi energia proaspătă a primăverii curgându-ne prin vene în fiecare zi. Cum ar spune Ralu, atât am pregătit . Dar mai e un weekend întreg în faţă. Sper ca prin postul ăsta să vă trezesc pofta de ieşit la soare. Oriunde. Chiar ...