Simplu, Oana

De ce e nevoie ca unii oameni te facă să regreţi apariţia lor în viaţa ta?  De ce e nevoie ca tot ei să te facă să vrei să-ţi înghiţi vorbe, sentimente, şi purtări? De ce ţin cu tot dinadinsul să te facă să cobori de pe piedestalul fineţii, la un nivel de unde ţi-ai dori să le spui tot ce-ţi vine la gură? Cum de reuşesc unii oameni să-şi dea arama pe faţă atât, dar atât de urât? PS. Nu, eu n-am păţit nimic. Întreb şi eu, ca omul, după o discuţie cu cineva, astă-seară.

Uneori, găsesc drept cea mai dulce recompensă după o perioadă de zbucium, o simplă seară petrecută în compania unei căni de ceai în mâna stângă, a unei cărţi bune în cea dreaptă, şi a unei muzici liniştitoare în surdină (de fapt, eu mereu ascult muzica în surdină...). A fost bine aici, înfăşurată în pătură, cât mai departe de zăpada rece de afară, zăpadă care-mi picură fix pe inimioara brodată în puful papucilor de casă, dimineaţă de dimineaţă, atunci când deschid fereastra. Aceeaşi zăpadă cu care mă lupt, o dată când trebuie să deszăpezesc, şi încă o dată, dacă sunt nevoită să înot prin ea. Dacă-s mică, aşa-mi trebuie! Aceeaşi zăpadă care-mi încurcă buclele, şi mă face să mă scutur precum o pisică, atunci când se depune pe haine. Să vă zic un secret: într-o zi, când veţi îmbrăca o haină neagră, sau, mă rog, de o culoare închisă, încercaţi să distingeţi fulgii. Veţi rămâne uimiţi de splendoarea, diversitatea, şi uneori chiar simplitatea lor. Trecem peste zăpadă. O iubesc atât ti...

Definiţia din DEX: FERICÍRE , fericiri , s.f. Stare de mulțumire sufletească intensă și deplină. Ştim că trebuie să fim fericiţi, că trebuie, într-un fel sau altul, cu uşurinţă, sau ba, să o găsim, să o trăim, să o împărţim. Presupun că e ceva indus prin gene în fiinţa noastră, că e finalitatea unui quest continuu, la fel ca în romanele feministe engleze; că beneficiem fie şi de un strop din ea, iar de ştim să o "înmulţim", cu atât ne va fi mai bine. Ceea ce mi-e limpede e faptul că nu primim nici instrucţiuni de procurare, şi cu atât mai puţin de folosinţă (îndelungată). Poate că tocmai acestea sunt motivele pentru care o dobândim uşor, şi o lăsăm să ne scape printre degete, mai ceva decât argintul viu. De cele mai multe ori, cel puţin în cazul meu, ori de câte ori simţeam că sunt atât de fericită încât aş putea să mă sufoc, ceva, oricât de mic s-a interpus, şi... m-a lăsat să răsuflu... şi să pierd şi ceea ce numeam fericire. Norocul a făcut ca imediat după, să îmi dau sea...

...dacă mă plâng de lipsă de inspiraţie. Notopic a speculat momentul şi mi-a oferit o leapşă proaspătă, şi destul de interesantă: 1. Sunt : cea mai încăpăţânată fiinţă. 2. Aş vrea : să mă mut în locul pe care îl iubesc şi unde se poate respira cel mai sănătos aer. 3. Păstrez : trecutul, ca să pot atinge viitorul. 4. Mi-aş dori : să schimb lumea în bine, ca totul să fie privit în roz, şi nimeni în jurul meu să nu mai afişeze mutriţe supărate. 5. Nu îmi place : când oamenii au atitudini pesimiste, care mă fac să devin şi eu la fel. 6. Mă tem de : păianjeni. Şi, de ce să nu recunosc, de sărăcie. 7. Aud : gândurile mele. 8. Îmi pare rău : că liceul s-a terminat. 9. Îmi place : să vorbesc mult, să mă plimb, să mă bucur de Soare şi de vară, să lupt, să citesc, să-mi cumpăr haine cât mai multe, să scriu aici, să... râd! 10. Nu sunt : ipocrită. 11. Cânt : încă de la vârste fragede. Subiectul acesta va fi tratat pe larg, într-un post viitor, promit;) 12. Niciodată : n-am spus "te iubes...

1. De persoana iubită calcă strâmb, tu ce faţă faci? Nu ştiu de ce ar avea cineva impresia că şi-ar permite să facă aşa ceva. Dar în caz că s-ar întâmpla, la uşa mea n-ar mai avea speranţa să păşească vreodată, iar faţa mea ar fi una senină, pentru ca aş scăpa de un idiot. Mare. 2. Asupra cui se năpusteşte dorinţa ta de păruire? Hm, să mă gândesc un pic... Să fie analfabeţii cu pretenţii? Să fie unii politicieni? Irineii si Monicile de pe la noi? Nu ştiu- aştept până ce violenţa nu va mai fi pedepsită prin lege, şi voi acţiona conform dorinţelor din momentul respectiv. 3. Iubirea ţi-a fost dată simultan la 2 fiinţe? Cam întortocheată întrebarea... Dar nu s-a întâmplat să iubesc pe altcineva înafară de propria-mi fiinţă... Când să spun că da, pwoh!- vraja se spulberă:)) 4. Trece 1/4-ul academic şi cât mai aştepţi după dragostea vieţii tale? În general, stau prost cu răbdarea... Şi oricât de dragostea vieţii mele ar fi, nu suport persoanele care întârzie, chiar şi 5 minute... Mai ales d...