Treburi de weekend
Toată săptămâna asta am tras din greu, la şcoală (ce era să zic şi eu!), cu alte treburi, cu drumuri, toate în speranţa că weekend-ul ăsta voi putea şi eu să stau la soare, într-un chaisse-longue , cu o cafea aromată şi-o carte în mână. Eronat. Sunt tot în cizme, în pulovere şi haine groase, tot înfăşurată în fulare (numai amigdalele mele ştiu!), iar soarele- ia-l de unde nu-i! De parcă i-ar fi teamă să iasă de printre nori... şi când te gândeşti că jumătate din martie a trecut deja, iar noi încă ne luptăm cu frigul... Am un talent la pălăvrăgit aiurea, ceva de speriat. Unde voiam să ajung- e o vreme să nu dai niciun câine afară. Am ajuns acum câteva minute acasă, nefiind plecată de plăcerea de a ieşi în vântul ăsta rece, ci din necesitatea cumpărăturilor de weekend. Sincer, mă gândesc din ce în ce mai des că Dumnezeu (ori maimuţa, dacă suntem adepţii lui Darwin) ne-a conceput prost. Doar nişte consumatori. Mari consumatori. De tot. Scuzaţi divagaţia. Ceea ce voiam ...