Simplu, Oana

Pentru că, uneori, mai avem nevoie şi de joacă.

Tania - recovering after a recent minor surgery. Oana - tot în vacanţă. Încă mai am nevoie de ceva timp pentru a mă acomoda cu ideea. Între noi, pisi Băftoasa . Family portrait. Gogoşi. Da, măi, da, sunt cu lapte:)) Pesica, cu degetu-n vânt. Ei, ştiu că nu e de râs, dar facem şi noi haz de necaz:D. Dude se juca cu camera foto, iar noi... presupun că priveam albastrul perfect al cerului. După săptămâni întregi de gri monoton, contemplarea e pe deplin motivată.

Am început prin a mă trezi la o oră rezonabilă. Deşi azi-noapte a fost Lună plină, am dormit ca un prunc. La cât iubesc Luna, ar fi chiar culmea să-mi provoace insomnii. Am băut cafeaua, mâncat biscuiţeii, îmbrăcat, nemachiat, îndesat costum de baie în bagaj, cursurile de civil , îmbarcat şi decolat spre Dobârlău. Prima oprire- bunicii adoptivi, unde e şi Luca, şi Bubu al meu, dar şi un nou locatar- Azorică, un căţelus pripăşit pe-acolo. Luca e aceeaşi minune cu ochi albaştri şi bucle aurii, momentan retezate de frizer. Revederea cu Bubu, după aproape 3 săptămâni, a făcut toţi banii. După ce l-am strigat preţ de vreo 10 minute, a apărut de undeva din capătul grădinii, cu blaniţa-i decolorată udă leoarcă de la rouă, sfârâindu-i picioruşele ca să ajungă mai repede în braţele noastre. Azorică e un norocos. A fost găsit abandonat, în pădurea de vis-a-vis de casă. S-a prins cu dinţii de pantalonii bunicului, şi nu s-a lăsat până n-a cucerit pe toată lumea. Are pernuţe negre:D. Am plecat ...

Deşi pare că eu mă ocup cu fotografiatul activităţilor din jur, ieri am spălat pentru prima oară în 20 de ani nişte felii de carne. Sunt exemplul viu al faptului că pentru toate există un început. Focul pentru grătar e pregătit deja. Relaxare şi poze. Oamenii cu cap fac grătar în aer liber joia. Restul aşteaptă weekend-ul, când şi-aşa se strică vremea. Băieţii munceşte , Oana stă şi priveşte. Un tango în faţa grătarului încins. Când ţiganului îi e foame, cântă. Când le e foame fetilor , dansează. După mirosul de carne, se cuvine şi un pic de miros de istorie. Cei trei (viitori magistraţi) roşii. PisY & PissY. Gata, o ultimă poză, că mai sunt şi alte locuri frumoase. Cum ar fi: Cheile Râşnoavei. Cu un nor pufos drept glazură. Zgomot de apă rece, tulbure, de munte, în fundal. Vânt. Coafurile rezistă. Înapoi acasă. Îl fac şi pe Blacky vedetă, că-i un scump şi merită. Astea chiar sunt ultimele poze! Îmbarcarea către Braşov. Fără nicio tragere de inim...