Simplu, Oana

  Nu mi-am mai permis de câteva luni să îmi decretez O zi liberă. O zi în care să stau şi să privesc pereţii, să cos, să bijuteresc ceva, să lâncezesc cu Bubu la umbră, sau o zi în care să merg la cumpărături, fără să mă grăbesc să ajung acasă, ca să nu pierd din orele de învăţat.   Astăzi a fost prima zi, după nu ştiu cât timp, când m-am trezit la ora 8. La ora 6 m-am trezit din instinct, şi dădeam să caut cărţile ca să citesc. M-am calmat şi mi-am pus capul la loc pe pernă când mi-am amintit că stresul cel mare s-a terminat ieri.       Mă opresc aici. Mă duc să mă bucur de ziua asta frumoasă. E deja iulie, iar vara îmi scapă printre degete.

  ... mai precis penultima din facultatea asta.   Astăzi după-amiază am avut ultimul examen, iar de la ora 16 sunt liberă ca pasărea cerului. Încă am senzaţia aceea idioată că stau degeaba, când ar trebui de fapt să învăţ, dar în cateva zile o să scap şi de ea.   De mâine încolo vreau să fac lucrurile mărunte care îmi plac, vreau să mă plimb liniştită, vreau să croşetez, să citesc, să vorbesc cu oameni de care îmi e dor, să merg la operă, să fac cumpărături, şi orice alt lucru care mă poate scoate din starea asta de stres din ultimele patru săptămâni.   Dacă stau şi mă gândesc că, teoretic, peste numai două săptămâni şi ceva vine primăvara, seara devine şi mai frumoasă!

   Mi-a tot zis lumea în ultimele zile că vorbesc mult. Vorbesc mult când vorbesc cu lumea, pentru că atunci când nu vorbesc învăţ. Adică tac şi bag la cap. Mult. Multe pagini, multe, multe, nu ştiu dacă mai multe sau mai puţine decât în alte sesiuni. Norocul meu a fost că de data asta m-am apucat de treabă mai din timp, căci altfel, pentru că nu am decât distanţă de o zi, două între examene, nu ştiu ce m-aş fi făcut.   Partea proastă e că din nou se întâmplă lucruri proaste. Pardon, extrem de proaste, care îmi distrag atenţia de la ceea ce ar trebui să conteze cel mai mult, adică examenele. Chiar astăzi vorbeam cu maman că, din primul an de facultate începând, şi până acum, nu a existat sesiune în care să nu se întâmple măcar un lucru rău. Partea şi mai proastă a lucrurilor proaste sunt oamenii care ţipă şi te învinovăţesc de lucruri a căror desfaşurare nu depinde de tine, dar şi faptul că tu trebuie să zâmbeşti frumos în continuare, să înveţi sute de pagini plin de ne...

  Săptămâna asta mi-a pus capac. Şi s-a întâmplat exclusiv din vina mea, pentru că vreau prea mult de la mine. M-am învăţat (prost) să mă solicit la fel de mult ca un asin. Ca să nu zic chiar catâr.   Mâine ar trebui să se termine s(tr)esiunea, iar eu în loc să mă bucur, simt că înnebunesc. De nervi, din pricina faptului că nu mai pot acumula informaţii. De vreo două zile încoace, simt că mi s-a blocat creierul, că nu mai încape în el. Ştiu, e o aberaţie, în contextul în care nu ne folosim creierul nici măcar la capacitate de 5 % din ce ar putea el.      Dar, totuşi, mai am o tonă de materiale de citit, pe care le-am citit deja de n ori, dar din care nu am rămas cu nimic, o jumătate de Cod de Procedură Penală, şi o usturime în gât care mă scoate din sărite.    Vreau vacanţă. Vreau linişte. Vreau soare. Vreau o pereche de pantofi turcoise.

   Deşi nici nu a început oficial, s(tr)esiunea începe să mi se infiltreze prin toată fiinţa. Aşa se întâmplă de fiecare dată, şi aproape că uitasem cum e de astă vară. Deşi ştiu că nu are ce să mi se întâmple, că un pic de stres mă mai readuce cu picioarele pe pământ, că note mulţumitoare iau oricum, îmi cam place să las totul pe ultima mie de metri. Poate că e sete de adrenalină, sau poate inconştienţă. Habar n-am.   Cert e un lucru- până în momentul de faţă ştiu datele exacte a maximum două examene. În rest, mă las pradă suspansului şi sutelor de pagini pe care trebuie să le îngurgitez în perioada următoare.    Ceea ce mă îngrijorează e faptul că slăbesc destul de mult în sesiune şi habar nu am de ce, pentru că stresul mă îndeamnă să mănânc extrem de mult. Slăbitul de sesiune n-ar fi o problemă dacă vreme de două săptămâni n-aş fi fost într-atât de răcită încât am ajuns la 46 de kilograme. Toate fustele fug de pe mine (inclusiv cele modificate deja o dată la...