Simplu, Oana

E 2 şi jumătate noaptea. Ce-i cu mine, habar n-am. Presupun că fug de visele urâte, ce au început să-mi dea din nou târcoale. I-am vizionat, în reluare, pe Crinişor şi Geoană, la "debate-ul" de la Sinteza Zilei. Am început să fac recensământul genţilor- am ajuns pe undeva pe la 25, and still counting. Ce să fac şi eu, în loc de oi, număr genţi. Ploua atât de urât, rece, şi gri mai devreme, încât am luat decizia ca mâine, de-i umezeală afară, să nu ies deloc. Măcar atât mai merit şi eu din când în când- câte o zi de pauză totală. Pauză, pauză, dar trebuie să mă apuc să învăţ. Drepturile reale principale. Dacă se oferă cineva să înveţe în locul meu, îl rog să depună oferta aici. Ah, nu sunt amatori? Mă gândeam eu... Afară e un zgomot infernal. Maşina care vine să ridice tomberoanele cu resturi menajere face un vuiet asurzitor pentru o oră atât de mică. Bubuie şi trânteşte de-ai zice că se trezesc ziua, în amiaza mare. Bubu a văzut lumină în cameră, şi a început să mior...

Azi-noapte n-am putut dormi. Deloc. Şi m-am trezit din chinul ce-a ţinut loc de somn, pe la ora 6. Vă puteţi închipui singurei cearcănele mov ce-mi înconjoară ochii, precum şi cheful de viaţă extraordinar de inexistent. De dimineaţă nici n-am apucat să dorm cu cafeaua-n mână, sau să ronţăi un biscuite (nu mai mulţi, că sunt tot la cură!), că maman vine cu ideile. Pfff, are atâtea idei femeia asta uneori, că ar putea să le pună cap la cap şi să facă lejer înconjurul lumii, nu doar o dată, ci de mai multe ori. Ideea zilei- hai să schimbăm draperiile de la ferestre. Explicaţie- vara, la ferestre sunt jaluzele; iarna, sunt draperii. Simplu, nu? După cum v-aţi dat seama, m-a luat de odihnită, eu de-abia mişcându-mă de colo-colo. Fie, hai să schimbăm draperiile. Hai, hai, da' unde sunt? Am cotrobăit pe unde ştiam noi că s-ar putea afla, prin atâtea locuri, încât doar prin frigider nu căutasem. În cele din urmă, le găsim pe cele de la fereastra mea. Le şi agăţ. Buuun. Acu-i acu'. ...

Acu' vreo oră mă gândeam că viaţa e din nou roz. Nu ştiu dacă era din cauza lucrurilor ce au intrat pe făgaşul normal, căci astăzi m-am comportat ca un om ce sunt, şi nu ca o pisică adormită mai tot timpul zilei, ori datorită salatei de sfeclă roşie pe care am avut-o garnitură la masa de prânz:D. Cum ziceam, toate bune şi frumoase. Oana se liniştise. Mă pun şi eu un pic să dorm, că prea multă agitaţie şi alergătură fac rău la organism şi încep să apară ridurile. Mă foiesc, o dată, de două ori, de zece ori. Înfoi pernele, mă lupt cu pătura, nu pot adormi. Îmi zic că ar trebui să mă gândesc la ceva frumos- nu găsesc nimic cu adevărat relevant în această privinţă. Îmi zic apoi că ar trebui să mă apuc să număr oi, deşi n-am practicat niciodată sportul ăsta. Mă plictisesc pe la 20- nu ştiu cum de 'Nea Jiji le mai ştie numărul. Îmi zic că ar trebui... nu-mi mai zic nimic. Patul începe sa se zguduie. Creierii îmi vibrează, deşi urechile-mi erau astupate de dopuri. La n...