Simplu, Oana

  De vreo două săptămâni încoace, administraţiei publice locale braşovene şi firmelor care se ocupă de salubrizarea cartierelor oraşului li se umple gura spunând ca au demarat curăţenia de toamnă.      Ce anume înţeleg acestea din terminologia ,,curăţenie de toamnă"...e discutabil. La mine în cartier, singura acţiune întreprinsă în scopul pretinsei curăţenii a fost ca firma de salubritate, adică Urban, să posteze graţios, monumental şi dezgustător de puturos, un mega-container, taman lângă ţarcul de tomberoane.   Ca şi când mizeria din ţarc, zeama care se scurge din tomberoane şi coloraţii aciuaţi zi-lumină în interior nu ar fi fost de ajuns, mega-containerul înfloreşte pe zi ce trece, dar nu cu crengi, buruieni sau alte materii vegetale, care se presupune că ar rezulta în urma curăţeniei de toamnă, ci cu resturile menajere (şi nu numai!) ale celor cărora le e lene să mai ducă sacii până în tomberoanele din ţarc.    După o săptămână şi ceva de cân...

  De vreo săptamână, aproape toate frunzele colorate ale foioaselor de pe Tâmpa au căzut. Au mai rămas ceva culori doar prin pădurile din apropierea Răcădăului şi ale cartierului Noua. Pe majoritatea străzilor din Braşov au mai rămas doar galbenul plopilor, al mestecenilor şi al teilor, maroniul stejarilor şi, pe alocuri, roşul unor arţari ce amintesc de simbolul canadian.   Dacă e ceva ce îmi place la toamnă- pentru că ea, în genere, cu brumă, frig, guturai şi alte cele, nu prea-mi e pe plac- acel ceva sunt frunzele. Îmi place că, oricât ai căuta, nu găseşti două frunze la fel, şi cu toate astea îţi poţi scuza pierderea în contemplare invocând asta. Îmi place să mă plimb pe o alee inundată de frunze, îmi place foşnetul pe care îl scot sub greutatea încalţărilor, şi îmi place parfumul pe care îl împrăştie în jur.    Ţin minte că în urmă cu mulţi ani, când am vizitat pentru întâia dată Viena, am fost surprinsă sa văd că frunzele de toamnă nu sunt măturate de pe alei...