Simplu, Oana

Cateodata tind sa fiu mai rautacioasa si mai acida decat de obicei... In mod normal, ma enervez repede, si dupa ce ma descarc, imi trece la fel de repede... Asa s-a intamplat si aseara... Am aruncat cu ou si cu otet in tot ce ma enerva la ora respectiva... Nervii mei de miercuri noaptea, inspre joi, se datorau ritmului meu de viata tot mai haotic, din care nici macar eu nu mai inteleg nimic, absolut nimic... Saptamana asta a fost o adevarata batalie cu ceilalti, dar si cu mine... Luni nu mai stiu ce s-a intamplat, desi am retinut esentialul- o zi excelenta din punct de vedere prost... Marti a continuat in acelasi ritm, cu nervi peste nervi, o clumsy Oana, care a daramat un ghiveci si si-a umplut jumatate de camera cu pamant... Un drum esuat pana pe Colina vietii, de la capatul lumii, si sa nu isi imagineze cineva ca acela e ultimul drum degeaba... No way... Miercuri am alergat prin trafic ca o nebuna, pentru 20 de minute de asa-zisa scoala... And then, guess what ? Trei cursuri suspend...

In tumultul tuturor lucrurilor mai mult sau mai putin ciudate care mi se intampla de un timp incoace, am avut timp de-abia ieri seara sa imi dau seama de ceva... De faptul ca, acum 4 ani eram cea mai fericita pentru ca imi indeplinisem visul de a fi eleva la "Unirea", avand in vedere ca ma vedeam acolo inca de prin clasa a 6a... Ieri, cand am aflat ca am intrat la Drept, visul meu de prin clasa a 8a, nu a fost nimic... Nici macar un zambet schitat, si niciun chef de viata... Tot ce fac in ultima vreme e absolut mecanic, nu mai trece prin niciun filtru inauntrul meu... Fac ceva fie pentru ca e un simplu ritual, fie pentru ca trebuie... Ieri am ras isteric, desi nu aveam absolut niciun motiv, dar am si plans cand am ascultat melodia ce am postat-o ieri... Totul s-a soldat spre seara cu o migrena ingrozitoare, cireasa de pe tort... Azi am evadat, satula de tot, la Dobarlau... Am venit plina de noroi de pe labutele lui Maxx, blana de Tomita, si mi-as fi dorit sa nu mai parasesc s...