Simplu, Oana

  Cu cât e mai cald şi însorit afară, cu atât mai mult mă deprim cu gândul la iarna ce va urma.      Însă dacă există cineva care se bucură pur şi simplu de soare, fără a se gândi la nimic altceva, acela e lordul casei.

... când scria că în luna lui Mai fiecare câmp se înveşmântează cu iarbă şi fiecare copac cu frunze; acum pădurile îşi scot la înaintare mugurii, iar anul îşi îmbracă portul de sărbătoare.   Voi cum aţi început cea mai frumoasă lună a primăverii, dragilor? PS. Promit că, de îndată ce am mai mult timp, vă voi arăta şi alte poze:)

  Defel, sunt o persoană meticuloasă, care urăşte dezordinea, mizeria, sau praful, pentru simplul motiv pentru că avem o singură viaţă, pe care nu ne permitem să o irosim trăind într-o debandadă permanentă.   Cu toate astea, am şi eu o dezordine. Una singură, în ceea ce priveşte genţile. Am un munte (la propriu) cu gentuţe, genţi, poşete, plicuri, etc. Cum le schimb de 5 ori pe zi, şi de 35 de ori pe săptămână, nu apuc să le reaşez în munte, şi le las pe jos, prin cameră, pe lângă birou, pe lângă pat, sub un scaun, langă o floare, cam prin orice colţ liber găsesc la momentul respectiv.    Acum vreo oră, cum a dat Dumnezeu şi a mai ieşit şi soarele (cu dinţi) pe strada noastră cu vreme proastă, Bubu s-a trezit din somn, s-a dat jos din pat, a urcat pe pervazul ferestrei, s-a încălzit, iar când a observat că razele soarelui au ajuns într-un loc mai propice somnului, adică pe pardoseală, a coborât şi de acolo. Nu s-a gândit mult, că l-am şi văzut trântindu-se cu poftă...

De câteva zile, nu ştiu ce-i cu mine, dar n-am starea necesară de a întreprinde nimic util cu adevărat, nici mie, dar nici societăţii. Mă durea tot corpul, cu toate masajele şi cremele din lume, aş fi dormit încontinuu, iar dacă n-aş fi dormit, probabil că aş fi stat cu corpul între perne, cu un castron plin cu salată de fructe, din care să mai gust din când în când. Cu toate astea, n-am dormit. Am rezistat cu stoicism, pe aste două picioruşe, ba chiar şi cocoţată pe tocuri. Mda, cert e că n-am avut chef de nimic:D. Azi-noapte, înainte de a adormi, mi-am pus în gând dorinţa ca de azi să mă simt şi eu în stare să fac ceva. Să învăţ, mai precis, pentru că zboară zilele pe lângă mine, fară niciun spor. Azi-dimineaţă- c'était autre chose déja . M-am trezit hotarâtă- nu se mai putea aşa! Mi-am adus brusc aminte de faptul că îmi doresc ca peste 10-20 de ani să-mi petrec sezonul rece într-o căsuţă situată pe o coastă însorită , căsuţă ce va fi plină cu coşuleţe cu cochilii de sco...

Vreau să vină vara!!!

După o săptămână de chin, Bubu a revenit, în sfârşit, la curte. Acolo unde se poate scărpina de toate tulpinile florilor bunicului, unde se tăvăleşte în voie în pământul argilos, şi unde bunica îl dă huţa-huţa şi îl îndoapă cu fel de fel de bunătăţuri. Răcoare de izvor. Cineva ne lăsase o căruţă în spatele casei. Iubesc căpiţele. În curtea bunicilor, alături de alintatul casei. You may call us pisi/y. Luca şi pofta de pepene. Nu doar a lui, ci a noastră. Când nimic nu răzbate căldura, cea mai eficientă metodă e să îţi iei lângă chaisse-longue o jumătate de găleată cu apă rece, din fântână, şi o cană... Problema setei se rezolvă după primii doi litri. În poză, apa din găleată era pe terminate. La cules de mere de vară, de-un verde rumenit şi-un gust inconfundabil. Întoarcerea în oraş e de coşmar. Primul coşmar- să conduci prin ruperea aia de nori, sau ce-o fi fost, de-ai fi zis că rupe ceru-n două, în nouă, în douăzeci. N-a rupt cerul, dar a rupt copaci. Al doilea coşmar...

Săptămâna trecută, când am auzit că unii au început să înveţe deja, pentru s(tr)esiunea ce bate la uşă, am zis şi eu repede că m-apuc să fac, să dreg, să învăţ, să mă documentez, să, să, să... Zilele au trecut, săptămâna s-a-ncheiat demult, însă Oana stă. Toată lumea stă cu burta pe carte, Oana stă cu burta la soare . Cam asta e noua deviză. Dar a avut dreptate S. când a zis că cel mai uşor e să te obişnuieşti cu lenea. Şi tocmai de asta am nevoie de o motivare. Ca măcar să mă apuc de citit ceva, orice, la orice materie. Poate dacă aş primi un vagon cu telemea, unt şi roşii, m-aş îndupleca să răsfoiesc nişte cursuri. Poate dacă aş primi un bol maaaare cu spumă de fragi... Poate dacă aş avea un rezervor, asemănător în volum celor de benzinărie, plin cu suc de soc...( a se reţine faptul că nu cer băuturi costisitoare, ci doar un simplu suc de soc!) Poate dacă cineva ar înfige stâlpii ăia odată, undeva în curte, ca să stau şi eu ca tot omul în hamac. Poate chiar aş reuşi să în...