Mândria absolută a celor de la poalele Tâmpei

Îmi povesteşte o cunoştinţă cum, atunci când a mers la neamuri, cam pe unde se agaţă harta-n cui (parcă Botoşani), toţi de pe-acolo i se lăudau cu ce amenajări (a se citi "sensuri giratorii") le făcuse Primăria prin oraş. Ce flori, ce frumuseţe, nemaîntâlnite creaţii urbanistice!
Când i-a auzit, cunoştinţa (un pic mai sărită de pe fix), le zice înţepată nevoie mare: Haha, voi numiţi plăcintele astea de pământ bordurate, sensuri giratorii?! Să veniţi la Braşov, să vedeţi acolo SENSURI GIRATORII!

Nimic de comentat, are deplină dreptate- avem flori care mai de care, stâlpi de electricitate, gazon, ghivece cu brăduţi ori mesteceni, borduri din bazalt, enşpe benzi (mai propice pentru tăiat calea colegilor de trafic) alea, alea. Unde mai pui că ne-nvârtim în ele din cinzeci în cinzeci de metri, de până ajungem la destinaţie ne-ameţim de tot.

PS. Acum trebuie să plec. Dar, mai pe seară, discutăm, din nou, despre prietenul meu Berceanu.
PS2. Să aveţi o zi frumoasă. Fără gerrr!



Comentarii

flavius a spus…
servus...
;) din ceva trebuiau sa iasa niste comisioane, nu? ;)
toate cele bune!
Marius Ola a spus…
Sensul girratoriu este exact sensul banilor care se duc intr-un singur sens, cuminţi spre un singur buzunar maxim trei-patru:)

Postări populare de pe acest blog

Itinerariul unei duminici de octombrie

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

Nespuse