Simplu, Oana

Nu ştiu exact ce-a fost cu mine azi. Vă zic imediat cum şi de ce, dar acum vă spun de Lună- e pe jumătate, are un soi de burtică, şi e roz. În fiecare seară pare tot mai frumoasă:) Aaaşa. Ziceam că am fost ciudată. Pentru că am stat home alone aproape toată ziua, şi pentru că n-am avut "obstacole" în cale, m-a apucat hărnicia. Am răsturnat toată casa cu susu-n jos şi jos-un sus şi am făcut curăţenie. Nu de alta, da' mi-a murit menajera . După lupta purtată cu praful, tot nu mi-am găsit locul. De câteva săptămâni, papilele mele gustative zboară cu gândul la nişte compot de corcoduşe galbene. Tot de cateva săptămâni, mă chinuiesc să fac rost de câteva corcoduşe, poate, poate, reuşesc să-mi potolesc pofta. Nici vorbă să găsesc un pomişor mai accesibil ca înălţime, nici aici, în Braşov, şi pe nicăieri pe unde-am mai fost, şi nici pe cineva dornic să mă ajute în desfăşurarea proiectului " Corcoduşa Galbenă ". Dacă am văzut că nu şi nu, de câteva zile mi-a trăsn...

Toate poveştile care încep frumos au o continuare aiurea, şi un sfârşit prost. Chestia asta am scos-o pe gură tot săptămâna trecută, într-o plimbare 'n-amurg. Desigur că era vorba despre nişte personaje. Dar, dacă stau şi mă gândesc bine, are o aplicabilitate mai mult decât generală...

Săptămâna trecută, joi, dacă nu mă înşel (memoria-mi stă foarte prost la capitolul timp şi zilele săptămânii), trebuia să mă întâlnesc cu un domn, pentru a cumpăra nişte chestii trebuincioase tatălui meu. Toate bune şi frumoase, urc în maşină, îl sun pe domnul cu pricina, ca să stabilim un loc şi o oră, că doar nu ne întâlnim din telepatie. Conversaţia, în câteva rânduri: - Spuneţi-mi, vă rog, un loc şi un interval orar în care ne putem vedea, în legătură cu... - Păi, dacă aţi putea veni cam într-un sfert de oră ar fi ideal. - Da, e mai mult decât bine. Dar un loc? - La Spiru Haret. Ştiţi unde e? - ( aia e la Cuca Măcăii in Tractoru', te-ai lovit la cap?!) Da, desigur că ştiu. Dar... ( acum e cert faptul că te-ai lovit la cap, şi încă cum!!! ). Saluturile de rigoare, call ended. Am rămas ca proasta încă vreo 2-3 minute ca să mă dezmeticesc. Wait a minute, musiu ăsta mă pune să merg până la capătul oraşului?! Locul ăla e, practic, uzina desfiinţată, şi e peste mână oricui, mai pu...

Aseară, când am ajuns acasă, singurele mele scopuri în viaţă erau o baie călduţă, o aspirină, şi un somn de noapte cu vise frumoase, aşa că am amânat postul acesta pentru azi. Ieri de dimineaţă, obosită de alaltăieri, n-aveam niciun plan. Era duminică, fusese somn puţin noaptea, era cozonac cu lapte, era destul de friguleţ afară, aşa că era ziua ideală pentru citit şi lâncezit în pat. Dar... telefonul a sunat, şi planurile au apărut şi ele. Hai pe Cheia! Hai ... am zis eu, convinsă de faptul că îmi place la nebunie peisajul de acolo, şi Mănăstirea. Am plecat în pantaloni scurţi (fac şi eu ca piţipoancele care se-ntorc de pe litoral şi trebuie să-şi etaleze bronzul). Noroc cu hainele suplimentare din bagaj, că la cele 18 grade câte erau, nu ştiu care-mi era soarta. Capre la intrarea în Prahova. Dacă stau şi mă gândesc la cât de buuuun e iaurtul din lapte de capră, nici că am fi putut avea parte de o întâmpinare mai placută. Ah, ce-aş fi îndesat o căpriţă bărboasă în portbagaj. Aş fi a...

După o săptămână de chin, Bubu a revenit, în sfârşit, la curte. Acolo unde se poate scărpina de toate tulpinile florilor bunicului, unde se tăvăleşte în voie în pământul argilos, şi unde bunica îl dă huţa-huţa şi îl îndoapă cu fel de fel de bunătăţuri. Răcoare de izvor. Cineva ne lăsase o căruţă în spatele casei. Iubesc căpiţele. În curtea bunicilor, alături de alintatul casei. You may call us pisi/y. Luca şi pofta de pepene. Nu doar a lui, ci a noastră. Când nimic nu răzbate căldura, cea mai eficientă metodă e să îţi iei lângă chaisse-longue o jumătate de găleată cu apă rece, din fântână, şi o cană... Problema setei se rezolvă după primii doi litri. În poză, apa din găleată era pe terminate. La cules de mere de vară, de-un verde rumenit şi-un gust inconfundabil. Întoarcerea în oraş e de coşmar. Primul coşmar- să conduci prin ruperea aia de nori, sau ce-o fi fost, de-ai fi zis că rupe ceru-n două, în nouă, în douăzeci. N-a rupt cerul, dar a rupt copaci. Al doilea coşmar...

În ochii mei acuma nimic nu are preţ Ca taina ce ascunde a tale frumuseţi; Căci pentru care altă minune decât tine Mi-aş risipi o viaţă de cugetări senine Pe basme şi nimicuri, cuvinte cumpănind, Cu pieritorul sunet al lor să te cuprind, În lanţuri de imagini duiosul vis să-l ferec, Să-mpiedec umbra-i dulce de-a merge-n întunerec. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Şi azi când a mea minte, a farmecului roabă, Din orişice durere îţi face o podoabă, Şi când răsai nainte-mi ca marmura de clară, Când ochiul tău cel mândru străluce în afară, Întunecând privirea-mi, de nu pot să văd încă Ce-adânc trecut de gânduri e-n noaptea lui adâncă, Azi când a mea iubire e-atâta de curată Ca farmecul de care tu eşti împresurată, Ca setea cea eternă ce-o au dupăolaltă Lumina de-ntunerec şi marmura de daltă, Când dorul meu e-atâta de-adânc şi-atât de sfânt Cum nu mai e nimica în cer şi pe pământ, Când e o-namorare de tot ce e al tău, De-un zâmbet, de-un cutremur, de bine şi de rău, Când eşti e...

Îmi place să privesc, la 5.30 dimineaţa, când mă trezesc neintenţionat preţ de câteva minute, răsăritul de soare reflectându-se în ferestrele blocurilor de vis-a-vis. Îmi place răcoarea matinală, din momentul trezirii oficiale, în jurul orei 8.30, şi torsul şi întorsul pe toate părţile ale lui Bubu, deşteptat şi el din deliciosul somn de noapte. Îmi place să beau lapte rece, şi, mai mult, îmi place să-l transform în îngheţată. Îmi plac dovleceii. Pané. Dacă sunt Patison , culeşi din propria grădină, atunci sunt şi mai buni. Nu rareori spun despre ei că sunt cea mai bună carne de pui. Îmi place să beau 3 in 1-ul de fiecare amiază, cu gheaţă. Şi să privesc cum, în topirea lor, cuburile formează modele şi rotocoale în grăsimea cafelei. Îmi place să mănânc telemea cu roşii. De-abia aştept să primesc telemea neaoş dobrogeană, din lapte de oaie. Îmi place să mănânc salată, de preferat din varză, scufundată în ulei de măsline şi piper roşu. Îmi place să citesc, înainte de somnu...