Iunie îmbujorat
Bujori parfumaţi, în toate nuanţele, dintr-o grădină de pe cea mai înflorită străduţă a Braşovului.
Itinerariul unei duminici de octombrie
Dacă vreţi ca după o săptămână de muncă, să vă relaxaţi, să vedeţi nişte locuri frumoase, şi să respiraţi aerul îmbibat de mirosul frunzelor uscate de toamnă, vă recomand traseul Braşov-Buneşti. De nu vă veţi lăsa păcăliţi de pâlcurile de ceaţă întâlnite în cale, la o distanţă ce se parcurge uşor în timp de o oră (atenţie la radare, totuşi!), veţi ajunge la Mănăstirea Buneşti, ce poartă hramul Sf. Gheorghe. Ştiam de vreo 2-3 ani despre existenţa lăcaşului de cult, însă duminica trecută am fost pentru a nu ştiu câta oară invitată... şi n-am regretat că am dat curs invitaţiei. Situată într-o vale, la capătul unei şosele şerpuite (reabilitată, of course , de către CJ), mănăstirea (de maici) constă într-o bisericuţă superbă, înconjurată de chilii străjuite de nişte aranjamente florale aparte, toate extrem de bine întreţinute. De linişte... e linişte cât pentru tot Pamântul. Locul e rupt de lume, în jur sunt doar câteva dealuri, pe care s-ar putea să pască nişte oi. În rest, eşti doar tu şi
Comentarii
you would keep whistling like it was Sunday
though it was Thursday still
the black Thursday
when Judas was counting his pieces of silver
but you knew-it-not
and would not have cared, anyway
you would whistle like it was Sunday
every day
making wide pirouettes
in too narrow a world
just like your grandma once had taught you
in the asylum yard
you kept on whistling
unbothered
airs split on your shoulders
you kept counting craftily
all those seconds since your
parting with me
‘t would be late
if I stopped your endless counting right
now
tomorrow
or some day
but I will come to see you every year
whistling like it’s Sunday
while it is
Thursday
///////////////////////////
multumesc pt postarea poeziei mele pe blogul tau,te mai astept prin poeziile mele,
cu prietenie!