Astăzi am văzut un om frumos. Cu un buchet mare, din gerbera, trandafiri și crin, o combinație destul de ciudată, dar armonioasă prin tonurile de crem, roz și lavandă, învelit într-o hârtie mov pal. Îl ținea cu grijă, cumva mândru că e unul din bărbații care încă mai oferă flori. Cămașa-i era tot într-o nuanță deschisă de mov, îi completa perfect chipul încadrat de părul alb, ca zăpada. Avea o privire destul de tristă, gânditoare cumva, dar blândă și bună. Părea a fi un om citit, mâinile nu trădau muncă grea. A coborât cu o stație înaintea mea, și a pornit, probabil spre casă, cu buchetul de flori. Cel mai probabil, o soție, o soră sau o fiică au avut o după-amiază mai frumoasă. Ceea ce vreau să spun e că ar trebui să fim mai atenți în jurul nostru. Dimineața în drum spre birou, sau la întoarcere. Marea mea plăcere e să observ toată aglomerația, toate comportamentele, mai urâte sau mai frumoase, de aceea am o regulă- aceea de a nu sta cu ochii în telefon în autobuz. E ...
Comentarii
Si eu ma uit la copiii de azi si parca nu-mi vine sa cred...
Stau si ma gandesc la copilaria mea...a noastra. Poate n-am avut tot ce au copiii acum... n-am avut monstrii si transformers...si cine stie ce jucarii complicate, n-am avut calculator decat in liceu...
Aveam jucarii simple... multe ni le faceam noi: tevi cu cornete de hartie...
Dar in final stii ceva... n-as da copilaria mea pe zece copilarii de azi.
Parca totul a devenit mai serios, mai trist... ma uit pana si pe CartoonNetwork si ma minunez de ce desene animate au copiii de azi... Oare ce s-a intamplat cu Tom & Jerry? Cand au ajuns si ei "invechiti" si cine a tras concluzia ca au ajuns astfel... ?
P.S: off topic - nu stiam ca vechea tema a blogului meu nu-ti era pe plac ( hai bine... ai mentionat tu de vreo 2-3 ori asa in treacat treaba asta... dar "nu stiam" :P ). Sper ca asta de acum sa fie mai pe gustul tau ( ca pe al meu e :D )
Eu şi-acum mă uit la Tom&Jerry- am toate episoadele, şi sunt mândră:D- şi nu m-aş putea sătura nici după încă un milion de vizionări. Concluzia, dură, dar adevarată, e că eu, una, nu mă văd mâncând pensie după copiii din ziua de azi:))