29 Iunie 2008


Penultima zi din prima luna de vara... Penultima zi inainte de a o lua de la capat cu probele scrise... Maine pe vremea asta, voi fi stresul in persoana, ori voi fi cufundata pe taramul stiintei pana inspre dimineata...
Tocmai am doua dezbateri- una despre capricii vs iubire... Alta, despre zambet... Despre care dintre ele ar trebui sa scriu azi? Nu stiu... Despre iubire- nu ma simt in stare, eu cea care credeam cu ardoare ca ea nu poate exista decat pe alta planeta si intre alte fiinte... Mda... Despre capricii, ce-as putea spune... Sunt tipice copiilor razgaiati, fie ei de 5 ani sau de 20-90 de ani... Am si eu ca toata lumea capricii legate de ceea ce e frumos, elegant, mirific sau supraomenesc, cum ar spune Oana... Vreau multe, de la mancare buna pana la haine, de la masini pana la oamenii care ma inconjoara... Insa eu cred ca e bine sa fii capricios in ceea ce privesc oamenii de langa tine... Nu ne putem insoti de persoane cu care ne-am simti rusinati, fie de aspect, fie de comportament... Mai ales in zilele noastre, cand putem observa cu usurinta, ca bunele maniere si bunul simt nu mai sunt la mare cautare si nici nu mai constituie piesa de rezistenta a unui individ "de lume"...
Nu am capricii in privinta unui weekend... Tot ce imi doresc e sa ajung la Dobarlau, saptamana viitoare sper, caci azi se implineste o luna de cand n-am mai pasit pe domeniile mosiei... Si mi-e dor- sa sap, sa alerg cu SuperMaxx, sa ma impiedic in fier beton si sa fac vanatai in genunchi, sa fac poze la gaze si la floricele de camp, sa ma trezesc lunea dimineata cu febra musculara... Can't wait for the next weekend...
Ah, n-am pomenit de zambet... N-ar fi mai nimic de spus, inafara faptului ca oamenii de stiinta au deosebit peste 43 de feluri de zambete, care au peste 43 de roluri în emotii de tot soiul, in special pozitive. Iar oamenii zambesc de mai putin de 43 de ori pe zi, insa de cele mai multe ori cand nu se cred observati. Sa surprinzi un zambet la un necunoscut pe strada e aproape la fel de surazator ca atunci cand zambesti tu. Te umple de multumire si te incarca de energie, te distrage de la ce faci, te face sa te concentrezi mai bine la ce ai nevoie. Dar, cum am spus si ieri, in lumea asta mare si rea, au ramas mult prea putini care mai stiu sa zambeasca asa cum trebuie si cui trebuie... Poate ar trebui sa ne gandim mai des ca ii putem lumina cuiva ziua zambindu-i, atunci cand vorbim sau pur si simplu salutam...
Asa ca, maine in timp ce invatati la geografie, zambiti... Vedeti voi daca ies 43 pana seara... Spor si aveti grija la ridurile de expresie...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

Itinerariul unei duminici de octombrie