3 Iunie 2008

-

Dupa nenumarate discutii si contradictii am ajuns la momentul adevarului : pozele de grup... Au fost doar vreo 5 poze de grup (cu adevarat), unii avand preocupari mult mai interesante decat sa faca poze... Nu-i nicio pierdere, ne mai intalnim (din parti) noi, toti...
Inainte de somnul de la pranz, am avut iar o meditatie...Nu stiu cum se face, dar inainte de somn sunt inspirata...Nu stiu, nu imi dau seama cand au trecut toti anii astia... Parca ieri am dat examenul de bilingv, si parca azi m-am dus, un pic cam speriata, in prima mea zi de liceu, de unde am plecat total nemultumita, pentru ca nimeni de acolo nu-mi placuse... Doina mi s-a parut o tirana comunista, cred ca "gratie" coafurii total neprietenoase pe care a afisat-o... Impresii...
Dar acum, dupa 4 ani care au gonit in mare viteza, privit per ansamblu, liceul a fost, este si va ramane, sper si cred, pentru multi dintre noi cea mai frumoasa perioada a vietii noastre de pana acum... Ce va fi de acum incolo depinde doar de noi, de determinarea, ambitiile si puterea noastra...
Mai sus, o poza, dintre cele mai reusite, ca sa vedeti ce ati pierdut...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

-
Imagine
Azi, piticotul de Boc a făcut video-conferinţă cu prefecţii din toate judeţele , şi, umflându-se în pene, i-a ameninţat că, de se vor lăsa luaţi pe nepregătite de avalanşele de ninsoare din următoarele zile, iar drumurile vor deveni impracticabile, tot el le va zgâlţâi scaunele până ce se vor trezi pe jos. Nimic rău în luarea asta de atitudine, pentru că şi mie îmi vine să dau cu toate autorităţile de podea când le aud veşnica placă "ne-a luat pe nepregătite", preferând să dea vina pe "şoferii nedotaţi cu lanţuri antiderapante" (de parcă vreo maşină ar putea să parcurgă distanţe de zeci de kilometri cu lanţuri antiderapante!) Dar tare-aş vrea să îl şi văd pe Boc-cel-Viteaz smulgându-le judeţele din palme coleguţilor lui de partid, căci, deh, ştiţi şi voi vorba ceea: Corb la corb nu-şi scoate ochii. În cadrul întâlnirii, de-a dreapta lui Emiluţ (că tare bine îi mai şade cu diminutive!), şedea împăunat domnul Berceanu. N-am apucat niciodată să scriu despre el aici...
Citeşte mai departe...

Itinerariul unei duminici de octombrie

-
Imagine
Dacă vreţi ca după o săptămână de muncă, să vă relaxaţi, să vedeţi nişte locuri frumoase, şi să respiraţi aerul îmbibat de mirosul frunzelor uscate de toamnă, vă recomand traseul Braşov-Buneşti. De nu vă veţi lăsa păcăliţi de pâlcurile de ceaţă întâlnite în cale, la o distanţă ce se parcurge uşor în timp de o oră (atenţie la radare, totuşi!), veţi ajunge la Mănăstirea Buneşti, ce poartă hramul Sf. Gheorghe. Ştiam de vreo 2-3 ani despre existenţa lăcaşului de cult, însă duminica trecută am fost pentru a nu ştiu câta oară invitată... şi n-am regretat că am dat curs invitaţiei. Situată într-o vale, la capătul unei şosele şerpuite (reabilitată, of course , de către CJ), mănăstirea (de maici) constă într-o bisericuţă superbă, înconjurată de chilii străjuite de nişte aranjamente florale aparte, toate extrem de bine întreţinute. De linişte... e linişte cât pentru tot Pamântul. Locul e rupt de lume, în jur sunt doar câteva dealuri, pe care s-ar putea să pască nişte oi. În rest, eşti doar tu şi...
Citeşte mai departe...