sâmbătă, 14 martie 2015

La ce sunt bune locurile de joacă din Braşov

   Presupun că ştiţi deja cât de ,,drag" îmi este locul de joacă pe care Primăria Braşov a binevoit să îl amplaseze in vecinătatea blocului în care locuiesc şi, iată că, după o iarnă ce părea interminabilă, acesta începe să reînvie.
  În afara de faptul că groapa de nisip a copiilor este de fapt groapa de nisip a câinilor, a faptului că nu se exercită niciun control asupra orelor de funcţionare a parcului şi nici a modului de utilizare a aparatelor de fitness şi a celor de joacă pentru copii, parcul ăsta mirific pare un izvor nesecat de specimene umane. Vă reamintesc plozii scăpaţi de dimineaţă până seara târziu pe maidan, care urlă ore în şir din toţi rărunchii, înjură şi boscorodesc mai ceva ca la uşa cortului, babetele care îşi suflecă pantalonii în miezul verii ca să îşi bronzeze picioarele crăcănate pe bănci, ,,domnii" care îşi plimbă dimineaţa sau noaptea câinii ce se uşurează pe bănci, tobogan şi orice altceva găsesc, oamenii care îşi pun copiii să urineze (sau nu doar să urineze...) în colţul gardului sau chiar în parcare, printre maşini, ,,cucoanele" care îşi duc sacii cu gunoi menajer şi îi înfundă în pubelele din parc sau în jurul lor, în loc să îi ducă la ghenă etc.
  Ca să nu lungesc lista de specimene şi să mă enervez mai tare, vă arăt ce era azi-dimineaţă în parc, când am deschis fereastra:

 


  Pe ăsta îl văzusem şi aseară târziu, acompaniat de încă un amic de pahar (sau de sticlă, mai degrabă), ceea ce înseamnă că şi-au petrecut toată noaptea în parc.
  Mă gândesc cu drag că vine vara, peste-o lună, două, şi-o să fie plin de beţivi şi drogate care o să se înghesuie prin tufe şi o să parlamenteze nopţi întregi. Sub ferestrele noastre.

P.S. A se remarca cum zace gunoiul pe jos, gunoi în care părinţii responsabili îşi lasă copiii să se tăvălească. 

luni, 2 martie 2015

Resturi de iarnă


  Încet, încet, chiar dacă însoţită de un vânt tăios şi un soare mai cu dinţi, primăvara îşi face simţită prezenţa. Ieri am renunţat la băscuţă, am încălţat ghete mai subţiri, şi am purtat ochelari de soare. 
  Însă nu departe de mine, am mai găsit puţină iarnă.






 Un cocoş galant.


  Valea încă îngheţată.




  Şi... uniforma obligatorie- cizmele de cauciuc, neapărat lungi.

PS. O primăvară frumoasă şi caldă îmi doresc. Şi vă doresc :)