sâmbătă, 9 aprilie 2016

Primăvara, cu alaiul ei de flori ~ partea I


  La noi în sat a venit, în sfîrşit, primăvara. Fără flori de corcoduş şi alţi pomişori încă, din cauza că e mai frig decît în Braşov, însă cu multe flori de pădure: 









...şi cu un amic pe care l-am găsit stînd la soare, în grădină :)


luni, 25 ianuarie 2016

Veselia s-a născut la sat

  
  Ieri, într-o plimbare făcută prin ger şi soare, de-a lungul uliţei principale, iată ce-am găsit:




... o ceată de copii îmbujoraţi, care strigau de bucuria zăpezii şi a iernii, un căluţ splendid care îi plimba într-o înşiruire de sănii invelite-n pături groase, şi un câine care se distra alergând cu patos după ei. 




   Să mai zică cineva că e nevoie de staţiuni pretenţioase ca să te distrezi în zăpadă!

luni, 28 septembrie 2015

Ce se înţelege la Braşov prin curăţenia de toamnă

  De vreo două săptămâni încoace, administraţiei publice locale braşovene şi firmelor care se ocupă de salubrizarea cartierelor oraşului li se umple gura spunând ca au demarat curăţenia de toamnă.
  
  Ce anume înţeleg acestea din terminologia ,,curăţenie de toamnă"...e discutabil. La mine în cartier, singura acţiune întreprinsă în scopul pretinsei curăţenii a fost ca firma de salubritate, adică Urban, să posteze graţios, monumental şi dezgustător de puturos, un mega-container, taman lângă ţarcul de tomberoane.
  Ca şi când mizeria din ţarc, zeama care se scurge din tomberoane şi coloraţii aciuaţi zi-lumină în interior nu ar fi fost de ajuns, mega-containerul înfloreşte pe zi ce trece, dar nu cu crengi, buruieni sau alte materii vegetale, care se presupune că ar rezulta în urma curăţeniei de toamnă, ci cu resturile menajere (şi nu numai!) ale celor cărora le e lene să mai ducă sacii până în tomberoanele din ţarc. 
  După o săptămână şi ceva de când au instalat minunatul mega-container, zona de lângă ţarc arată cam aşa:



   Dichisit şi igienic, exact ca într-un oraş care se presupune că în următorii ani ar trebui să îşi îmbunătăţească rata de sortare şi reciclare a deşeurilor. Interesant e că pe niciunul dintre vecinii care au panorama către minunata şi pestilenţiala arătare, care colcăie deja, nu pare deranjat. 

  În cele ce urmează o să telefonez la Urban, ca să îi întreb pentru cât timp mai au de gând să lase focarul de infecţie la capătul blocului.


duminică, 26 iulie 2015

Povestea fânului

  
  De când se încălzeşte vremea, încet, încet, pajiştile pustiite de frigul iernii se umplu de iarbă şi flori multe. Atât de multe încât la sfârşit de iunie totul devine atât de colorat, presărat cu margarete, garofiţe şi alte sute de plante (se apreciază că în România, graţie metodei tradiţionale de cosire a pajiştilor, avem în jur de 200 de specii de plante/metru pătrat, în vreme ce în restul Europei numărul lor e de doar 2 (!!!)/metru pătrat).






  Când toate aceste ierburi înalte şi flori se coc, lumea începe cositul.




  Berzele sunt cele care aşteaptă cu nerăbdare cositul şi întorsul fânului, fiindcă atunci au şansa de a prinde hrană cu uşurinţă :).



...şi pot sta şi la taclale, din varful căpiţelor de fân :).



  Buglele de fân sunt lăsate încă o perioadă pe pajişte, ca să se usuce bine de tot, iar mai apoi sunt transportate acasă...

... prin metoda tradiţională- cal şi car... 




...sau prin metode moderne- răsturnarea căpiţelor şi balotarea fânului :).



  Încă sunt locuri unde nu s-a cosit, iar în lumina apusului arată cam aşa :)

  Ştiu că din ceea ce vedeţi în poze totul pare o poveste frumoasă, cu parfum de fân, însă an de an mă uimeşte lupta (fiindcă strânsul fânului este o luptă- să coseşti sub arşiţa soarelui, să nu te prindă ploaia, să întorci fânul, să încarci carul, etc.) pe care oamenii de la ţară o duc pentru a asigura hrana animalelor din gospodărie. 
  E un proces pentru care ei merită tot respectul şi admiraţia.


marți, 26 mai 2015

Primăvara pe uliţă - partea a III-a


  După toata marea de păpădii, a rămas o mare... de puf...
 

  Merii au înflorit ceva mai târziu decât în Braşov. Cu flori albe...
 

 ...sau roz :)

 O buruiană splendidă, pe care am descoperit-o anul trecut, chiar lângă troiţa din capătul uliţei care urcă spre cimitir.
 





Meri dalbi cât vezi cu ochii...

~ va urma ~

duminică, 17 mai 2015

Primăvara pe uliţă - partea a II-a

Nu mai înţeleg deloc ce soi de primavară e asta, cu mai multă ploaie decât toamna, cu mai mulţi nori şi, în unele zile, cu o atmosferă atât de apăsătoare.


în unele zile, singurii sori au fost florile de păpădie.
 

  Prima zi de plajă, săptămâna trecută :)
 

La plimbare, pe  uliţă.


Mălin (liliac sălbatic) înflorit.
 

Răţuştele, şi ele la plimbare, după o bălăceală bună în vale.


Floare de câmp.
 




  Şi iar se-adună nori de ploaie...

~ va urma ~



joi, 7 mai 2015

Primăvara pe uliţă - partea I

  Deşi e aproape de sfârşit, primăvara asta a semănat, până acum vreo două săptămâni, mai mult a iarnă. Cu zăpadă pe piscurile înalte, cu vânt puternic şi haine multe, în unele zile chiar mai multe decât iarna.
  În cele din urmă, primăvara a început să pară mai mult a vară decât a primăvară, întrucât ,,am sărit" în decurs de o zi de la ghete la tricou cu mânecă scurtă. Dar, ce mai încolo şi-ncoace, iată primăvara, aşa cum se vede la noi în sat:



Piliştea noastră dragă, acum două săptămâni, când copacii de-abia înmugureau.



Corcoduş în floare.



Găina pitică a vecinilor mei, mamă dedicată.



Şi...când ţi-e lumea mai dragă, ploaie. Iar ploaie.



  Şi după ploaie, apusuri colorate.


~ va urma ~