Mândria absolută a celor de la poalele Tâmpei

-
Îmi povesteşte o cunoştinţă cum, atunci când a mers la neamuri, cam pe unde se agaţă harta-n cui (parcă Botoşani), toţi de pe-acolo i se lăudau cu ce amenajări (a se citi "sensuri giratorii") le făcuse Primăria prin oraş. Ce flori, ce frumuseţe, nemaîntâlnite creaţii urbanistice!
Când i-a auzit, cunoştinţa (un pic mai sărită de pe fix), le zice înţepată nevoie mare: Haha, voi numiţi plăcintele astea de pământ bordurate, sensuri giratorii?! Să veniţi la Braşov, să vedeţi acolo SENSURI GIRATORII!

Nimic de comentat, are deplină dreptate- avem flori care mai de care, stâlpi de electricitate, gazon, ghivece cu brăduţi ori mesteceni, borduri din bazalt, enşpe benzi (mai propice pentru tăiat calea colegilor de trafic) alea, alea. Unde mai pui că ne-nvârtim în ele din cinzeci în cinzeci de metri, de până ajungem la destinaţie ne-ameţim de tot.

PS. Acum trebuie să plec. Dar, mai pe seară, discutăm, din nou, despre prietenul meu Berceanu.
PS2. Să aveţi o zi frumoasă. Fără gerrr!

Comentarii

flavius a spus…
servus...
;) din ceva trebuiau sa iasa niste comisioane, nu? ;)
toate cele bune!
22 ianuarie 2010 la 12:54
Marius Ola a spus…
Sensul girratoriu este exact sensul banilor care se duc intr-un singur sens, cuminţi spre un singur buzunar maxim trei-patru:)
22 ianuarie 2010 la 20:31
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

-
Imagine
Azi, piticotul de Boc a făcut video-conferinţă cu prefecţii din toate judeţele , şi, umflându-se în pene, i-a ameninţat că, de se vor lăsa luaţi pe nepregătite de avalanşele de ninsoare din următoarele zile, iar drumurile vor deveni impracticabile, tot el le va zgâlţâi scaunele până ce se vor trezi pe jos. Nimic rău în luarea asta de atitudine, pentru că şi mie îmi vine să dau cu toate autorităţile de podea când le aud veşnica placă "ne-a luat pe nepregătite", preferând să dea vina pe "şoferii nedotaţi cu lanţuri antiderapante" (de parcă vreo maşină ar putea să parcurgă distanţe de zeci de kilometri cu lanţuri antiderapante!) Dar tare-aş vrea să îl şi văd pe Boc-cel-Viteaz smulgându-le judeţele din palme coleguţilor lui de partid, căci, deh, ştiţi şi voi vorba ceea: Corb la corb nu-şi scoate ochii. În cadrul întâlnirii, de-a dreapta lui Emiluţ (că tare bine îi mai şade cu diminutive!), şedea împăunat domnul Berceanu. N-am apucat niciodată să scriu despre el aici
Citeşte mai departe...

Itinerariul unei duminici de octombrie

-
Imagine
Dacă vreţi ca după o săptămână de muncă, să vă relaxaţi, să vedeţi nişte locuri frumoase, şi să respiraţi aerul îmbibat de mirosul frunzelor uscate de toamnă, vă recomand traseul Braşov-Buneşti. De nu vă veţi lăsa păcăliţi de pâlcurile de ceaţă întâlnite în cale, la o distanţă ce se parcurge uşor în timp de o oră (atenţie la radare, totuşi!), veţi ajunge la Mănăstirea Buneşti, ce poartă hramul Sf. Gheorghe. Ştiam de vreo 2-3 ani despre existenţa lăcaşului de cult, însă duminica trecută am fost pentru a nu ştiu câta oară invitată... şi n-am regretat că am dat curs invitaţiei. Situată într-o vale, la capătul unei şosele şerpuite (reabilitată, of course , de către CJ), mănăstirea (de maici) constă într-o bisericuţă superbă, înconjurată de chilii străjuite de nişte aranjamente florale aparte, toate extrem de bine întreţinute. De linişte... e linişte cât pentru tot Pamântul. Locul e rupt de lume, în jur sunt doar câteva dealuri, pe care s-ar putea să pască nişte oi. În rest, eşti doar tu şi
Citeşte mai departe...