Ţara în care se moare cu zile

De dimineaţă, caut, umblu, mă învârt în cerc, dau din mâini, dau telefoane. Caut medicamente. Care nu se mai găsesc nici în gaură de şarpe, fiind produse în afara ţării, şi implicit prea scumpe pentru farmaciile noastre.
Pe de altă parte, papa plimbă de două ori, aproape tot oraşul, un flacon de sânge. Pentru o analiză de încărcătură virală, care se face doar la un laborator din Braşov, pentru suma de 365 de lei. Rezultat gata în 10-14 zile (de care mai depinde şi administrarea unui medicament-minune, adus de la capătul lumii, din Japonia). Ce să mai, dai un ban, da' stai în faţă, chit că în alea 14 zile crapă omu'.

Le mulţumesc tuturor celor care se ocupă de bunul mers al acestei fabuloase ţări. Le mulţumesc că se gândesc la sănătatea poporului, la cei care se zbat în dureri, fiindcă medicamentele de care sunt dependenţi nu mai există, ori mai rău, nu şi le pot permite. Le mulţumesc pentru că staţiunilor de ski fictive ale doamnei Nuţi le sunt alocate mai multe fonduri decât spitalelor. Spitale în care medicii s-au văzut nevoiţi să facă curat şi să zugrăvească, pe banii şi cu mânuţele lor. Le mulţumesc că ne răsplătesc cu vârf şi îndesat pentru anii şi sacii de bani cu care am contribuit la bugetul de stat.

Dacă mâine aş putea să plec de-aici, aş pleca, şi i-aş lua şi pe alţii.


Comentarii

MunteanUK a spus…
crezi ca altii nu vor sa fuga din tara lor?

si fiecare e convins ca are 'temeiuri' si ca mai rau decat in tara lui nu poate fi...

http://munteanuk.blogspot.com/2010/05/unul-din-patru-britanici-vrea-sa.html

...oare dc plecam, scapam, pur si simplu de toate relele?

***

a nu se intelege ca n-as pleca si eu sau ca mi-am 'transat' definitiv problema plecarii...

poate as pleca si eu - numai domnul stie ce va fi.

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

Itinerariul unei duminici de octombrie