Dacă vreţi ca după o săptămână de muncă, să vă relaxaţi, să vedeţi nişte locuri frumoase, şi să respiraţi aerul îmbibat de mirosul frunzelor uscate de toamnă, vă recomand traseul Braşov-Buneşti. De nu vă veţi lăsa păcăliţi de pâlcurile de ceaţă întâlnite în cale, la o distanţă ce se parcurge uşor în timp de o oră (atenţie la radare, totuşi!), veţi ajunge la Mănăstirea Buneşti, ce poartă hramul Sf. Gheorghe. Ştiam de vreo 2-3 ani despre existenţa lăcaşului de cult, însă duminica trecută am fost pentru a nu ştiu câta oară invitată... şi n-am regretat că am dat curs invitaţiei. Situată într-o vale, la capătul unei şosele şerpuite (reabilitată, of course , de către CJ), mănăstirea (de maici) constă într-o bisericuţă superbă, înconjurată de chilii străjuite de nişte aranjamente florale aparte, toate extrem de bine întreţinute. De linişte... e linişte cât pentru tot Pamântul. Locul e rupt de lume, în jur sunt doar câteva dealuri, pe care s-ar putea să pască nişte oi. În rest, eşti doar tu şi
Comentarii
( Noroc cu tigarea fumata putin, :-?? cred ca putin , mai devreme... ca nu ma lasa sa-mi sterg zambetul asta de pe fata :)) )
Am o pofta incredibila de dulciuri. Vin la tine si tu... ai galusti cu prune. :(( ( neah!! glumeam... tot :)) is... da ma simt ca :(( ).
Gata... devenind serios...
=))
Ok...gata!!
Adevarul e ca, nu stiu sigur, dar cred ca n-am mai vazut prajitura asta de vreo 10 ani. Imediat cum am vazut poza insa mi-am zis : " galusti cu prune". N-ai cum sa uiti numele asta !!
Cred ca asta e cel mai bun desert pe care l-am gustat vreodata...
Mi-ai facut dor de bunica...
P.S: scuze de rasul de la inceput Oana. Am incercat sa terg acum dar... ma ma ia rasul imediat :)
Sper sa nu te superi pe mine...
La buna citire deci...!!