Azi a fost primăvară. Primăvară de respirat prin porii pielii şi de cântat în plimbări prin aer curat. Primăvară de cules ghiocei şi aruncat zâmbete către soarele prietenos. A fost cu totul altceva decât în zilele trecute, când de-abia reuşeai să ieşi din casă din necesitate, ce să mai vorbim de ieşit din plăcere. A plutit energia încă de dimineaţă, de la primele raze de soare, de la primul stol de porumbei care şi-a făcut gimnastica zilnică prin faţa blocului meu. Deşi sunt încă răcită, ce-i drept nu aşa de rău cum eram la începutul săptămânii, dar îndeajuns cât să mă fonfăi , şi să tuşesc din toţi rărunchii, m-am încumetat să merg până la Dobârlău. Spun "m-am încumetat", pentru că nu-mi place noroiul pe care îl lasă în urmă zăpada, şi pentru că ultimul lucru de care are nevoie răceala mea e vântul rece de munte care bate mai tot timpul, în perioada asta. Surprinzător sau nu, am adus acolo soarele de primăvară. Care nu m-a lăsat să intru nici măcar o clipă în casă,...
Comentarii
( Noroc cu tigarea fumata putin, :-?? cred ca putin , mai devreme... ca nu ma lasa sa-mi sterg zambetul asta de pe fata :)) )
Am o pofta incredibila de dulciuri. Vin la tine si tu... ai galusti cu prune. :(( ( neah!! glumeam... tot :)) is... da ma simt ca :(( ).
Gata... devenind serios...
=))
Ok...gata!!
Adevarul e ca, nu stiu sigur, dar cred ca n-am mai vazut prajitura asta de vreo 10 ani. Imediat cum am vazut poza insa mi-am zis : " galusti cu prune". N-ai cum sa uiti numele asta !!
Cred ca asta e cel mai bun desert pe care l-am gustat vreodata...
Mi-ai facut dor de bunica...
P.S: scuze de rasul de la inceput Oana. Am incercat sa terg acum dar... ma ma ia rasul imediat :)
Sper sa nu te superi pe mine...
La buna citire deci...!!