7 Octombrie 2008


E una din zilele in care am impresia ca totul cade peste mine... Ca sunt prea mica pentru a ma putea apara sau razvrati... Ca nu mai am nimic care sa-mi faca cu adevarat placere... Ca nu mai pot gasi nimic interesant in lume... Si parca nici in zilele acelea, de acum ceva vreme, pe care le consideram cele mai gri din viata, n-am fost asa...

Cred ca imposibilitatea de intoarcere inapoi m-a lovit tocmai acum... Si CHIAR nu ma mai pot intoarce...

Nu e deprimare... E starea din care ti-ai dori sa iesi, dar continui sa plangi, neajutorat... Cand vezi ca in jurul tau nu se mai poate crea o atmosfera, de niciun fel, pentru simplul fapt ca nu iti pasa, si nu le pasa nici celorlalti...

Cel mai mult ma enerveaza la mine faptul ca de cele mai multe ori, imi vars nervii pe oameni care nu m-au suparat cu nimic... Ei imi sunt intotdeauna mai la indemana decat cei care ma aduc la exasperare... Dar tot ei imi sunt si cel mai mare ajutor, si tot ei ma invata sa cer iertare... Acum n-am vrut sa vorbesc, pur si simplu, cu un astfel de om... M-a intrebat, n-am raspuns... Concluzia sa ar fi- nesimtire... Dar sunt unele lucruri care i-ar rani si i-ar dezamagi pe cei care intreaba, asa ca am preferat sa "spun" totul aici... Unde macar stiu ca nu ranesc, nu dezamagesc, si doar imi descarc nemultumirile, fara a aduce vreun prejudiciu cuiva drag...

Imi place sa cred ca fac totul dupa bunul meu plac, si ca ies din orice "drama" existentiala...

Ma gandeam de dimineata ca ideal ar fi sa ma mut de aici... Din tara... Sa ma duc in alta parte, de preferinta o tara din lumea a 3a, unde totul e in acelasi timp si primitiv, dar si placut... Unde, daca ceva urat se intampla, sau exista dezorganizare in diverse domenii, macar ai consolarea ca nu ai ce astepta, altceva, de la societatea de acolo... Unde nu poti avea pretentia ca ceilalti sa fie civilizati, doar pentru ca si tu esti...

Dar astea sunt doar ganduri aiurea, pe care, daca le voi citi peste catva timp, ma voi distra probabil, copios...

Ideal ar fi sa stau... Aici, unde ar trebui sa fiu pentru totdeauna, pentru ca Constitutia Romaniei prevede, printre altele, si fidelitatea fata de tara... Bla, bla, bla...

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

Itinerariul unei duminici de octombrie