Ca joia

Nu ştiu exact ce-a fost cu mine azi.
Vă zic imediat cum şi de ce, dar acum vă spun de Lună- e pe jumătate, are un soi de burtică, şi e roz. În fiecare seară pare tot mai frumoasă:)

Aaaşa. Ziceam că am fost ciudată. Pentru că am stat home alone aproape toată ziua, şi pentru că n-am avut "obstacole" în cale, m-a apucat hărnicia. Am răsturnat toată casa cu susu-n jos şi jos-un sus şi am făcut curăţenie. Nu de alta, da' mi-a murit menajera.
După lupta purtată cu praful, tot nu mi-am găsit locul.
De câteva săptămâni, papilele mele gustative zboară cu gândul la nişte compot de corcoduşe galbene. Tot de cateva săptămâni, mă chinuiesc să fac rost de câteva corcoduşe, poate, poate, reuşesc să-mi potolesc pofta. Nici vorbă să găsesc un pomişor mai accesibil ca înălţime, nici aici, în Braşov, şi pe nicăieri pe unde-am mai fost, şi nici pe cineva dornic să mă ajute în desfăşurarea proiectului "Corcoduşa Galbenă".
Dacă am văzut că nu şi nu, de câteva zile mi-a trăsnit ideea de a mânca nişte compot de mere de vară, că tot am cules o grămadă în weekend. Aşa că, restless cum eram dupe curăţenie, am răsfoit o cărţoaie de bucate, în căutarea reţetei de compot de mere. Îmi inchipuiam eu că trebuie fiartă apă, ceva zahăr, şi fructe tăiate, dar am vrut să fac totul bine.
A ieşit cel mai bun compot de mere, şi n-o spun pentru că l-am făcut eu, ci pentru că odată sosiţi acasă, ai mei au confirmat. Deci da, azi m-a lovit iar inspiraţia culinară, după ce în urmă cu vreo două săptămâni am "gătit".

Acum seara, m-am enervat pe aglomeraţia din oraş, şi din cauza şantierelor deschise pe unele artere. Mi-e dor de serile alea de vară în care erai doar tu cu tine pe şosea. Şi nu-mi ziceţi să încerc la o oră mai târzie, că e deja încercat, şi nu mai e ce-a fost. Şi la 1 noaptea e tot varza aia.

De sâmbătă plec "în concediu". Pentru că am tot auzit lumea folosind sintagma, nu vreau să mă las mai prejos (yeah, sure!). Nu plec pe-atât de departe pe cât mi-aş dori, dar e bine şi-atât. Nu vă închipuiţi sub nicio formă că plec la marea noastră, dar nici în Bahamas. Plec într-un loc drag mie, de unde o să vă arăt poze.

Nu ştiu dacă mâine îmi va permite timpul să mai trec şi pe-aici, şi de-asta vă doresc de pe-acum (ca orice român tipic, care aşteaptă weekend-ul de marţea) să aveţi parte de un sfârşit de săptămână cu mult, mult soare şi linişte!

P.S. Când a trecut şi luna iulie?!?!?!