Valentino-epidemia
Ca să confirm faptul că sunt o rea şi o insensibilă, o să scriu şi aici despre cât de mult detest ziua de mâine. Dacă n-ar fi ziua blogului, aş face tot posibilul să mă teleportez pe Lună, ca mai apoi, când totul se va fi sfârşit, să revin pe Pământ.
După cum spuneam, ziua de mâine e ocazia perfectă pentru tot soiul de specimene sociale, mai colorate, mai decolorate- după posibilităţi, de a-şi afişa "dragostea" în public. Nu contează că tot anul îţi baţi soţul/soţia până îl/o bagi în spital- dacă de Valentine's n-o scoţi în oraş, ca să vadă lumea cât de mult vă iubiţi, n-are farmec.
Sau, dacă eşti cocalar sau piţipoancă, şi te încadrezi între 11 si 30 de ani, trebuie neapărat să-ţi scoţi perechea în oraş, de preferat la ore de vârf, când e plin cu alţii ca şi voi, ca să vadă lumea cum vă pupaţi în public, cum îi dăruieşti cel mai frumos (a se citi ieftin şi ţipător) muţunache pe care l-ai cumpărat în repezeală, sau cum sugeţi cu poftă (mă scuzaţi, ştiu că nu sună prea bine verbul) din acadele greţoase, în formă de inimioară.
Ziua de mâine constituie şi ocazia perfectă de a deveni vedetă pentru 2 minute- fă tot posibilul să găseşti o cameră a unei televiziuni avide de kitsch, şi succesul tău e garantat: o ţară-ntreagă va putea vedea (senzaţional, doamnelor şi domnilor!!!) cum tu şi piţiponcul/poanca v-aţi căsătorit pentru o zi. Absolut emoţionant, nu-i aşa?
Azi, am butonat un pic telecomanda şi am văzut, pe diverse posturi tv, un fel de emisiuni-preaviz pentru ceea ce va fi mâine. Ca să nu mă prindă microbul (Doamne fereşte!), mâine plec de dimineaţă la Dobârlău, ca să-mi aerisesc creierii. Poate, poate, acolo oamenii au preocupări mai inteligente, deşi nu bag mâna în foc niciodată.
Să aveţi un weekend de vis, cu zăpadă curată, şi ne auzim mâine, cu postul aniversar!
Comentarii
Ca tot spui tu de emisiuni gretoase in care l'amour are miros ieftin de taraba de obor...
Aseara... in masina... in drum spre Bucuresti... se asculta radio Zu ( se asculta pentru ca ascultau altii... eu "suportam" radio zu).
Si la radio zu asta...emisiune de valentine's desigur...
Ideea era cam asa... toti coca si toate pitzi trimiteau sms... e-mail.. etc in care explicau intr-un mod cat mai frumos ce relatie extraordinara au ei si cat isi iubesc jumatatea. In functie de "frumusetea" mesajului trimis erau selectati unii si sunati... intrau in direct dupa care era sunata si jumatatea si fata care modera emisiunea ii spunea jumatatii : - e cineva care vrea sa-ti faca o declaratie de dragoste in direct. ( in timpul asta pitzi sau coca tacea malc ;) ) Dar ca sa-ti faca declaratia trebuie sa ghicesti cine e... sa nu spui numele persoanei care te iubeste asa rau...
Doamne!! Imi venea pur si simplu sa urlu... unu singur i-a rugat frumos sa termine cu farsele si n-a vrut sa zica niciun nume...dar pana la urma i s-a spus cine e pe cealalta linie si desigur raspunsul lui a fost " chiar la ea ma gandeam dar am crezut ca poate e o gluma si d'asta n-am zis".
Sunt sigur ca eram capabil sa trimit un mesaj destul de convingator incat sa fiu sunat ...si cand ma sunau sa le zic ca vreau sa-mi sune iubitul :) Oare acceptau sau riscau sa-si puna intreaga comunitate gay in cap ? :))
Si desigur... reclamele erau numai cu privire la faptul ca suntem asteptati azi ca Carrfour Orhideea...o multime de concursuri... multe premii si surprize pentru toti indragostitii...
M-or fi asteptat mult?
Ne scurgem încetul cu încetul pe apa sâmbetei.
Mai rău va fi de noi, ăştia care mai suntem normali, nu se ştie pentru cât timp.
:))