Ca după sărbători...

-


Dintotdeauna m-au exasperat oamenii cărora le e lene să se urnească din loc după sărbători, în special după cele de iarnă... Spre exemplu, iarna trecută trebuia să înmatriculez o maşină cumparată la sfarşitul lui decembrie... Bineînţeles că Poliţia nu funcţiona nici între Crăciun şi Anul Nou, dar nici vreo câteva zile după Revelion, probabil drept recuperare după atâtea sarmale, şorici, salate de biof şi şampanii băute pe nerăsuflate... Poliţia ca poliţia, dar nici Administraţia Financiară nu părea să se grăbească în vreun fel să strângă banii contribuabililor, ce să mai pomenesc de cei de la ARR, după care a trebuit să aştept acelaşi număr de zile, cu mult peste ceea ce ar fi normal si civilizat...

De mâine, dacă n-aveţi ce face în casă, şi dacă nu e prea frig, v-aş recomanda să vă duceţi "în recunoaştere", să spunem, la ghişeele de plată a gazelor, sau la lumină, sau de ce nu, la impozite... Mi-e o silă îngrozitoare de funcţionari- de când mă ştiu, adică de când am început să interacţionez cu unii din ei, îi consider nişte oameni plictisiţi de propria viaţă... Adică ei nu funcţionează pe bored mode numai după sărbători, ci în fiecare zi a vieţii lor...Şi ajung la concluzia că tata are dreptate atunci când imi tot spune că trebuie să îţi alegi o meserie care să-ţi placă, şi să nu iţi inducă groaza sau scârba de a o practica...
Mâine e mult-hulitul luni... Prima zi de luni din 2009... Ziua în care fie ne mişcăm mai cu talent, fie continuăm să ne gândim la zăpadă, brăduţi şi mâncare multă... Eu una n-o să fac nimic, n-o să încep cursurile odată cu restul lumii... Vreau încă o zi de răsfăţ, pentru că oricum nu va fi nimic relevant- şi mai comentez de bieţii funcţionari...

Afară e frig, probabil că deja e ceea ce poporul numeşte "gerul Bobotezei", e întocmai vremea care te îndeamnă să nu laşi păturile în care stai învelit cât e ziulica de lungă, pe ieşitul din casă... Azi-noapte au fost muuulte grade cu minus, iar la noapte se pare că va fi la fel...

Ei, şi uite-aşa am încropit şi scuza ideală de a nu mă duce mâine acolo unde ar trebui să mă duc!

P.S. Vă doresc ca de mâine, luni, să începeţi anul cu spor în toate, cu răbdare, şi mai ales sănătoşi şi prietenoşi!

P.S.2 Azi blogul împlineşte 200 de posturi... Sărbătorim toate cele peste o lună, atunci când tăiem moţul!




Comentarii

Ovidiu Eftimie a spus…
Lasa bre că si mie mi-e o lene să ma duc sa fac revizia la masina. Am sarit deja cu vreo mie de kilometri peste cota corecta. Poate ma duc maine.
5 ianuarie 2009 la 22:55
Oana a spus…
@ Ovidiu: Las' ca am umblat si eu, luna trecuta, cu ITP-ul expirat, si acum doua zile am vazut ca amenda era de 1200 de lei:))
6 ianuarie 2009 la 07:15
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

-
Imagine
Azi, piticotul de Boc a făcut video-conferinţă cu prefecţii din toate judeţele , şi, umflându-se în pene, i-a ameninţat că, de se vor lăsa luaţi pe nepregătite de avalanşele de ninsoare din următoarele zile, iar drumurile vor deveni impracticabile, tot el le va zgâlţâi scaunele până ce se vor trezi pe jos. Nimic rău în luarea asta de atitudine, pentru că şi mie îmi vine să dau cu toate autorităţile de podea când le aud veşnica placă "ne-a luat pe nepregătite", preferând să dea vina pe "şoferii nedotaţi cu lanţuri antiderapante" (de parcă vreo maşină ar putea să parcurgă distanţe de zeci de kilometri cu lanţuri antiderapante!) Dar tare-aş vrea să îl şi văd pe Boc-cel-Viteaz smulgându-le judeţele din palme coleguţilor lui de partid, căci, deh, ştiţi şi voi vorba ceea: Corb la corb nu-şi scoate ochii. În cadrul întâlnirii, de-a dreapta lui Emiluţ (că tare bine îi mai şade cu diminutive!), şedea împăunat domnul Berceanu. N-am apucat niciodată să scriu despre el aici
Citeşte mai departe...

Itinerariul unei duminici de octombrie

-
Imagine
Dacă vreţi ca după o săptămână de muncă, să vă relaxaţi, să vedeţi nişte locuri frumoase, şi să respiraţi aerul îmbibat de mirosul frunzelor uscate de toamnă, vă recomand traseul Braşov-Buneşti. De nu vă veţi lăsa păcăliţi de pâlcurile de ceaţă întâlnite în cale, la o distanţă ce se parcurge uşor în timp de o oră (atenţie la radare, totuşi!), veţi ajunge la Mănăstirea Buneşti, ce poartă hramul Sf. Gheorghe. Ştiam de vreo 2-3 ani despre existenţa lăcaşului de cult, însă duminica trecută am fost pentru a nu ştiu câta oară invitată... şi n-am regretat că am dat curs invitaţiei. Situată într-o vale, la capătul unei şosele şerpuite (reabilitată, of course , de către CJ), mănăstirea (de maici) constă într-o bisericuţă superbă, înconjurată de chilii străjuite de nişte aranjamente florale aparte, toate extrem de bine întreţinute. De linişte... e linişte cât pentru tot Pamântul. Locul e rupt de lume, în jur sunt doar câteva dealuri, pe care s-ar putea să pască nişte oi. În rest, eşti doar tu şi
Citeşte mai departe...