Românul şi drobul de sare- Vine cutremurul!

Nu atât de mult după cel din Haiti, cât după cel din urmă cu o săptămână, din Chile, au apărut pe la televiziunile poporului, pe la ştiri, prin ziare, tot felul de oameni de ştiinţă, care mai de care mai luminaţi şi mai avizaţi, ca să-şi dea cu părerea în legătură cu eventualitatea producerii unui cutremur de mare intensitate în viitorul relativ apropiat.

Tot de vreo săptămână încoace, mai ales că în data de 4 martie s-au fost comemorat 33 de ani de la cutremurul care a devastat Bucureştiul în 1977, autorităţile şi-au adus brusc aminte de faptul că există sute de imobile, atât în Capitală, cât şi în restul ţării, însemnate cu o bulină roşie, simbol al şubrezeniei dobândite în urma respectivului cutremur. Pe de-o parte, Oprescu dă din dinţi, spunând că ar vrea să convingă Guvernul să cumpere câteva mii de apartamente pentru cei care locuiesc în imobile îmbulinate. Şi-a găsit şi momentul n-am ce zice! Pe de altă parte, statul ar fi dispus să consolideze gratuit clădirile cu risc de prăbuşire, dar în cazul acesta, cetăţenii nu vor să se dea duşi din locuinţe, tot Oprescu spunând că soluţia ar fi scoaterea forţată a cetăţenilor din propriile case. O fi auzit de garantarea proprietăţii private?

Toată polologhia asta face parte din procesul de
brain washing al poporului. Mi se pare total inutil să mai aduci vorba despre consolidarea imobilelor cu risc seismic acum, după ce timp de 33 de ani nu ai făcut nimic pentru a asigura stabilitatea acestora. La fel, e total deplasat ca nişte aşa-zişi iluştri oameni de ştiinţă (vezi Mărmureanu, care anul trecut, după zguduiala mică de circa 5 grade, ne-a întrebat galant "Care-i problema?") să apară şi să mintă poporul cu televizorul, ba că vine, ba că nu vine, că poate vine vreun cutremur, că au studiat, că au dres, ş.a.m.d.. Li se pare cumva că prin astfel de tertipuri ieftine, inspirate din tragediile care-au lovit în Haiti şi pe coastele chiliene, le mai pot distrage românilor atenţia de la faptul că rata şomajului atinge cote alarmante, de la faptul că în fruntea ţării stă o gaşcă de incompetenţi buni numai la dat din gură, de la faptul că poate mâine-poimâine nu vor mai avea ce să le pună la masă copiilor? Chiar li se pare că poporul ăsta mai are nevoie şi de alt stres, de un stres al unui eventual cutremur ce le va strivi vieţile sub tone de moloz, moloz ce va fi dovada nepăsării autorităţilor de-a lungul atâtor şi atâtor ani în care s-ar fi putut face ceva?

Tot în legătură cu siguranţa ce o pot conferi clădirile în cazul producerii unui seism, s-au trezit alţi deştepţi care să afirme că imobilele construite după 1977 sunt cu mult mai rezistente decât cele vechi, şi că structura nu le va fi afectată foarte mult de un cutremur.
Haideţi să ne gândim practic. Ce vedem noi, zi de zi, aruncat oriunde şi oricum? Nu cumva moloz şi resturi de ziduri? Ce auzim noi zi de zi, mai ales dacă stăm la bloc? Nu cumva bormaşini care distrug stâlpi de rezistenţă şi pereţi care debilitează structura imobilului respectiv? Nu sunt cumva proprietarii care fac astfel de lucrări, fără niciun fel de autorizaţie de demolare din partea primăriilor aferente, nişte iresponsabili, care pun atât propria viaţa în pericol, cât şi cea a vecinilor? După toată moda asta nebună a bucătăriilor americane (mă pufneşte si râsul când îi aud cu din astea, mai ales în apartamentele astea de sorginte comunistă, şi cu a noastră Romanian cuisine, cu tot cu mâncarea de fasole şi cârnaţi), a boltelor [:))] şi a dărâmatului oricărui zid ori stâlp de prin casă, indiferent că e ori nu indicat, mai poate cineva să-mi garanteze că locuiesc într-un imobil care nu va cădea pe mine în cazul unui cutremur??? Voi ce credeţi?


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

Itinerariul unei duminici de octombrie