A breath of fresh air

-

Although my t-shirt's summery shiny pink, there's still snow up there, on the moutain peaks.

P.S. Papuceii mei cei noi meritau să apară şi ei in poză:(

Comentarii

notopic a spus…
Esti draguta... ai si un ID de mess?!Hmmm... daca ma gandesc... deja am ID-ul tau... dar... un numar de telefon ceva? poate iesim la o cafea... ce zici?

( scuze Oana dar amandoi stim ca oricum urma sa primesti un comment de genul asta... asa ca m-am gandit sa scutesc lumea de efort... si sa fiu eu cel care intreaba. Asa-ti trebuie daca te incapatanezi sa pui poze cu tine pe net :))) )

Azi chiar a fost o zi tare frumoasa ( mai ales daca o comparam cu furtuna de ieri... dar chiar si fara comparatia asta ).

Am simtit ca lesin de cald... a fost prima zi in care am avut impresia ca daca nu ajung repede la umbra o sa-mi ia foc tricoul :)) . Acum, pe seara, am dat o fuga sus la Belvedere...
Ce sa mai... super zi... sa speram ca o s-o tina tot asa !!
22 mai 2009 la 00:00
Oana a spus…
@Notopic: Auzi, tu te crezi "pă" haifaiv?:))
Lăsând gluma la o parte, sper ca de-acum încolo să avem parte doar de astfel de zile... Fără ploi, fără deprimare, cu plimbări cat mai multe si cu soare, că deh, trebuie să ne şi bronzăm:D
22 mai 2009 la 12:17
Răzvan Ionuţ Dobrică a spus…
Pe mine nu mă interesează numărul tău de telefon. Sunt foarte curios însă să ştiu unde e făcută poza? Că e tare faină zona.
Cât mai multe zile însorite!
22 mai 2009 la 23:24
Oana a spus…
@Razvan: Lângă Bran, în Predeluţ, mai exact;)
22 mai 2009 la 23:29
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

Azi sunt ipohondră

-
Imagine
La 8 făr' vreun sfert azi de dimineaţă, mi-a sunat telefonul. N-am putut să mă trezesc. Am mai aţipit încă o jumătate de oră. Nici n-apucasem să-mi întredeschid ploapele, când mi-am simţit amigdalele umflate. Cam cât două caise, ca să aveţi idee cât de mult. Nasul îl simţeam, şi nu prea. De fapt, simţeam şi nu prea, aerul, tocmai pentru că aveam un nas pe trei sferturi înfundat. Am încercat să rostesc ceva ca să îmi dau seama cât sunt de înfundată, şi am reuşit doar să mârâi. Asta pentru că, în primele minute după trezire, nu prea pot articula nimic. Ah, nu v-am zis de ochi. Îi simţeam şi pe ei umflaţi, şi greu, greu, greu de deschis. Ca şi cum pleoapele rămăseseră prea mici pentru globi. Mi-am zis: wtf?! Acum vreo lună jumătate-două, mi-am făcut tipicul vaccin antigripal. Mă vaccinez în fiecare toamnă, pentru că, de Doamne fereşte răcesc, e vai şi-amar de viaţa mea, pentru că nu îmi trece cu absolut nimicuţ din ceea ce se poate numi medicament, antibiotic, prafuri de dizolvat...
Citeşte mai departe...

MJ

-
N-o sa fiu ipocrită afirmând sus şi tare că n-am mai putut de dragul lui. Sau că am toate albumele lui. Şi nici n-o să spun că am plâns când am aflat de moartea lui. Şi nici n-o să-i plâng de milă, pentru că tot ce i s-a întâmplat rău, în special în ceea ce priveşte sănătatea, e din cauza faptului că a acceptat să constituie şoarecele de laborator a diferite experimente medicale. Acum câteva luni am râs la aflarea ştirii cum că i-ar fi căzut buza superioară- şi nu cred că am fost singura, deşi cu toţii veţi spune că îmi arde de glume pe seama unui om mort. Acum câteva seri, când i-am trimis cuiva some 90's songs , am dat de Michael, şi am ascultat cu plăcere câteva dintre melodiile lui. Ironia sorţii. Moartea lui constituie încă o şansă pentru a ne aduce aminte de valori. Îl (re)numim Rege al muzicii pop , aşa cum am uitat să îl mai numim de ani şi ani întregi. Cam tot de-atunci de când cu judecarea lui sub acuzaţia de pedofilie. Am avut, chiar la noi în ţărişoară, ocazia să ve...
Citeşte mai departe...

Cea mai frumoasă vară

-
Imagine
  Fusese cea mai frumoasă vară, prima, după multe veri din mulți ani.  Momentele când o privea, le simțea ca și când ar fi privit-o soarele însuși- cald, îmbietor, ca-ntr-o zi de vară din cele pe care le iubea atât. Sperase atât de mult ca promisiunea lui- că vor avea timp pentru toate cele pe care își puseseră în gând să le trăiască, să fie adevărată, încât orice rază de soare pălea în fața optimismului oarecum naiv. Când o atingea, era ca și când ar fi adiat vântul pe pielea ei bronzată, atunci când își petrecea amiezile în iarba din grădină, privind jocul norilor. O entuziasma complicitatea privirilor dintre ei, dar și momentele când îi vorbea- îi simțea vocea ca pe o melodie, iar vorbele, ca pe niște poezii.  În vara aceea îi spunsese frecvent că e frumoasă,  iar ea zâmbea larg și îi răspundea cu același compliment. Nu știa dacă de vină e vara, însă starea de liniște pe care o trăiau împreună era ceva ce așteptase vreme îndelungată. Iar dorul pe care îl simțeau c...
Citeşte mai departe...