Ofertă de nerefuzat
Zilele trecute... alaltăieri, ca să fiu mai precisă... stăteam la o giga-coadă la casa unui supermarket- ştiţi voi, d-ăla cu 3 case deschise (din vreo 20) şi 1000 de cumpărători în incinta magazinului + restul personalului sprijinind rafturi, coşuri şi pereţi. De-asta îmi plac mie cash&carry-urile, am mai spus-o ştiu- pentru că e linişte, personalul e relativ eficient, în comparaţie cu paria de mai sus, plus că nu rişti să îţi fie smulse hainele de pe tine de către tătarii ieşiţi la cumpărături cu toată înverşunarea din lume, de-ai zice că s-a anunţat foamete.
După cum spuneam, stăteam la coadă şi, în lipsă de altceva, admiram ambalajele multicolore ale chewing gum-urilor, bombonelelor şi ale altor nimicuri ce se găsesc în zona caselor.
Şi, cum divinitatea simţea că mă plictisesc, iată că-mi sună telefonul. Waaatch the sunriiiseee- o puberă obeză din faţa mea se întoarce înspre mine şi parcă mă implora să-l mai las să sune, doar, doar o putea să-şi unduiască o rudă de şuncă (de Praga:D) de pe şolduri. Vad că e un număr de fix, cu 0372 mai exact, adică prefixul unui operator de telefonie mobilă, dar care oferă şi servicii fixe.
Răspund. O voce constipată, limbaj de lemn, şi intonaţie de-ai fi zis că îmi pune şi un pistol la tâmplă- o duduie: Eu: Bună ziua, da, eu sunt, cu cine am plăcerea, şi cu ce vă pot ajuta? Bună ziua, sunteţi Icsulescu de la firma "Igrec"?Aş dori să vorbesc cu o persoană cu putere de decizie din firma dumneavoastră! ( într-atât de răstit încât ai fi zis că-i de la-mpărăţie!!!) Eu: Mda, spuneţi-mi, ce doriţi? Sunt nu-ştiu-cine-şi nu-ştiu-ce-fac de la Romtelecom. Trrr, trrr, bla, bla, n-aţi dori, n-aţi pofti, n-aţi fi încântaţi să vă abonaţi la nu-ştiu-ce-servicii de-ale noastre, la preţuri mirifico-ştiinţifico-fantastice?- întocmai ca o moară stricată, nu se mai opreaaaaaaaa. (Thank you, but no, thank you!) Vă mulţumesc pentru ofertă, dar am incheiat orice formă de contract cu societatea dumneavoastră de câţiva ani buni, şi nici nu suntem interesaţi în a semna altele. (cu disperare)Dar sigur, sigur, sigur, n-aţi vrea, să vedeţi ce supercalifragilisticexpialidocious oferte avem?!?! Nu, doamnă, vă mulţumesc, dar NU ne interesează, bună ziua! Şi i-am închis telefonul.
In the mean time, am scăpat şi de coada de la casă, am plătit, încărcat portbagajul, plecat acasă, bla, bla.
M-am gândit doar preţ de câteva secunde la faptul ciudat de a mă suna un angajat al Romtelecom de pe un post telefonic aparţinând unei societăţi concurente. Da' cum sunt eu fată bonomă, n-am acordat importanţă.
Ieri, stăteam şi-mi priveam tavanul mov, că deh, în lipsă de altceva până şi tavanul a devenit o atracţie, când văd telefonul lui maman pe un raft al bibliotecii mele. Îl iau pentru a vedea cât e ceasul, şi când colo, ghici peste ce dau? Un apel ratat de la the very same phone number care mă sunase pe mine alaltăieri. Persuasivă doamna, n-am ce zice...
Un lucru e cert- ori a dat foamea de clienţi şi deficitul de finanţe peste ăi' de la Romtelecom, ori românaşii noştri, ăi' cu mintea odihnită şi extrem de inventivă, s-au pus din nou pe ţepuieli prin telefon.
Ca fapt divers, acum vreun an, nu trecea săptămână în care să nu primesc apeluri de la o ţâncă cretină (vocea o demasca) în care eram anunţată fie că am câştigat un televizor, fie un bax de apă minerală, fie pizza, ori chiar să fiu întrebată unde stau (!!!). Când a văzut că n-are succes cu astfel de faze, a început să se joace cu focul şi mai şi- m-a sunat ca să mă întrebe de ce umblu cu soţu-i (?!?!?!). Dacă i-am înţeles precedentele abateri, în mare parte din cauza vârstei pe care o avea, la faza asta chiar m-a scos din sărite şi m-am văzut nevoită să îmi condimentez şi eu un pic limbajul, şi astfel am reuşit să scap de ţâncă până-n ziua de azi.
Post menit să demonstreze că mamei tâmpiţilor îi plac indemnizaţiile primite din partea statului;)
După cum spuneam, stăteam la coadă şi, în lipsă de altceva, admiram ambalajele multicolore ale chewing gum-urilor, bombonelelor şi ale altor nimicuri ce se găsesc în zona caselor.
Şi, cum divinitatea simţea că mă plictisesc, iată că-mi sună telefonul. Waaatch the sunriiiseee- o puberă obeză din faţa mea se întoarce înspre mine şi parcă mă implora să-l mai las să sune, doar, doar o putea să-şi unduiască o rudă de şuncă (de Praga:D) de pe şolduri. Vad că e un număr de fix, cu 0372 mai exact, adică prefixul unui operator de telefonie mobilă, dar care oferă şi servicii fixe.
Răspund. O voce constipată, limbaj de lemn, şi intonaţie de-ai fi zis că îmi pune şi un pistol la tâmplă- o duduie: Eu: Bună ziua, da, eu sunt, cu cine am plăcerea, şi cu ce vă pot ajuta? Bună ziua, sunteţi Icsulescu de la firma "Igrec"?Aş dori să vorbesc cu o persoană cu putere de decizie din firma dumneavoastră! ( într-atât de răstit încât ai fi zis că-i de la-mpărăţie!!!) Eu: Mda, spuneţi-mi, ce doriţi? Sunt nu-ştiu-cine-şi nu-ştiu-ce-fac de la Romtelecom. Trrr, trrr, bla, bla, n-aţi dori, n-aţi pofti, n-aţi fi încântaţi să vă abonaţi la nu-ştiu-ce-servicii de-ale noastre, la preţuri mirifico-ştiinţifico-fantastice?- întocmai ca o moară stricată, nu se mai opreaaaaaaaa. (Thank you, but no, thank you!) Vă mulţumesc pentru ofertă, dar am incheiat orice formă de contract cu societatea dumneavoastră de câţiva ani buni, şi nici nu suntem interesaţi în a semna altele. (cu disperare)Dar sigur, sigur, sigur, n-aţi vrea, să vedeţi ce supercalifragilisticexpialidocious oferte avem?!?! Nu, doamnă, vă mulţumesc, dar NU ne interesează, bună ziua! Şi i-am închis telefonul.
In the mean time, am scăpat şi de coada de la casă, am plătit, încărcat portbagajul, plecat acasă, bla, bla.
M-am gândit doar preţ de câteva secunde la faptul ciudat de a mă suna un angajat al Romtelecom de pe un post telefonic aparţinând unei societăţi concurente. Da' cum sunt eu fată bonomă, n-am acordat importanţă.
Ieri, stăteam şi-mi priveam tavanul mov, că deh, în lipsă de altceva până şi tavanul a devenit o atracţie, când văd telefonul lui maman pe un raft al bibliotecii mele. Îl iau pentru a vedea cât e ceasul, şi când colo, ghici peste ce dau? Un apel ratat de la the very same phone number care mă sunase pe mine alaltăieri. Persuasivă doamna, n-am ce zice...
Un lucru e cert- ori a dat foamea de clienţi şi deficitul de finanţe peste ăi' de la Romtelecom, ori românaşii noştri, ăi' cu mintea odihnită şi extrem de inventivă, s-au pus din nou pe ţepuieli prin telefon.
Ca fapt divers, acum vreun an, nu trecea săptămână în care să nu primesc apeluri de la o ţâncă cretină (vocea o demasca) în care eram anunţată fie că am câştigat un televizor, fie un bax de apă minerală, fie pizza, ori chiar să fiu întrebată unde stau (!!!). Când a văzut că n-are succes cu astfel de faze, a început să se joace cu focul şi mai şi- m-a sunat ca să mă întrebe de ce umblu cu soţu-i (?!?!?!). Dacă i-am înţeles precedentele abateri, în mare parte din cauza vârstei pe care o avea, la faza asta chiar m-a scos din sărite şi m-am văzut nevoită să îmi condimentez şi eu un pic limbajul, şi astfel am reuşit să scap de ţâncă până-n ziua de azi.
Post menit să demonstreze că mamei tâmpiţilor îi plac indemnizaţiile primite din partea statului;)
Comentarii