Românul în criză? Niciodată!

Ieri seară pur şi simplu nu m-am putut abţine să nu pomenesc, deşi n-am făcut-o până acum, de criza financiară, şi nu sunt deloc străină de subiectul ăsta... Ca orice om care îşi duce existenţa de pe urma unei afaceri, oricât de mică sau de mare, cu răspundere limitată sau cu o multitudine de acţionari ar fi ea, mă interesează, într-o oarecare masură, aşa-numita criză...

Cred că ştiţi cu toţii că punctul de start al crizei a fost în SUA, materializat prin căderea WallStreet-ului şi ruinarea Lehman's Bros. Bank... Incă de la început mi s-a părut cu adevărat serioasă situaţia, având în vedere că bursele înregistrează astfel de scăderi tragice numai în situaţii de criză (pe bune)- vezi căderea bursei americane după atentatele de la WTC, 11 Septembrie 2001... Imediat ce Lehman's s-a închis, s-a auzit ceva de zguduirea imperiului AIG, care are o sucursală şi în România, bineînţeles... Mugur Isărescu, unul din oamenii cu cea mai bună credibilitate în faţa poporului, a ţinut acea faimoasă conferinţă de presa, în care a dat asigurări populaţiei că ceea ce se întâmplă la americani nu va avea consecinţe pe plaiurile noastre... Yeah, sure- se zguduie SUA, care vorba aia, e ce e, şi nu ne zguduim noi, o ţărişoară care de-abia îşi duce traiul, înecată de marea dezvoltare a ţărilor vecine de Comunitate Europeană, şi care se încăpăţânează să nu poată ţine ritmul cu acestea... Mugurel a început să facă ce ştie el mai bine- să se joace cu inflaţia... A fost o zi în care, pentru câteva minute bursele noastre au fost oprite... Şoc- pentru cei ca Irinel, bucurie- pentru cei cu credite în euro...

Peste încă vreo lună, auzim că pentru marile "uzine" româneşti, adică alea pe care le mai avem şi n-au fost transformate pe parcurs în fier vechi sau în complexuri rezidenţiale, se preconizează o perioadă de şomaj tehnic voit... Adică, se închid porţile fabricilor, se lucrează doar în anumite secţii, darrr- cel mai mare "dar" abia acum urmează, au fost afectate şi micile întreprinderi (ăştia de care nu are loc guvernarea)- dacă fabrica mare, de exemplu Dacia Groupe Renault, nu mai lucrează, nu mai au nici ei de ce lucra, din moment ce fabrică ştergătoare de parbriz, grilaje de radiatoare sau mai ştiu eu ce altceva, pentru cei dintâi... Pe scurt, cam aşa stă treaba- se prăbuşeşte mastodontul, se prăbuşesc şi cablurile de susţinere... Toate astea s-au pus pe seama crizei mondiale- ce ziceai, Mugurele, la început? Tăriceanu propune măsuri peste măsuri, peste măsuri de luptă împotriva crizei... În tot acest interval, în Parlament, cei care au ocupat fotoliile în ultimii 4 ani îşi votau proiectul de mărire a pensiilor- aprobat bineînţeles, dar reanalizat şi respins mai apoi de Tări... Pe deasupra, au mai venit şi "domnii" profesori, cu o plângere cum că salariile nu le ajung... Bineînţeles că unii dintre cei mai nemultumiţi, şi cu gura cea mai mare, au fost cei universitari, cu tot cu ale lor salarii ce numărau deja 3, 4, 5, 6 mii RON... Bun... Şi mărirea să nu fie aşa, praf în ochi, ci chiar 50%, că doar trăim în Danemarca, şi deh, ne permitem... Aprobată, respinsă, aprobată de Curtea Constituţională, respinsă din nou şi lăsată acum în aer, pentru că, într-o singură luna în care ar fi trebuit să se acorde salariile mărite s-ar fi cheltuit 6 (!!!) miliarde de euro... E criză dom'le, chiar nu intelegeţi?!

Profesorii nu şi-au luat salariile mai mari, însă industria românească continuă să se ducă de râpă... Numai de curiozitate să priviţi ştirile- parcă cu fiecare zi, mai auzi de o firmă, altadată extrem de profitabilă, care dă faliment, iar angajaţii zgrepţăne pe la diferite uşi sau porţi de fabrică închise, că vor loc de muncă...

Pe de altă parte, românii din Spania se plâng... Că şantierele s-au închis, că magazinele sau restaurantele le dau faliment, etc, etc... Ah, si că sunt hotărâţi, cu mic cu mare, să aibă loc o revenire "în masă" a românaşilor "iberici"... Curios... Încă n-am văzut nicio avalanşă de câteva milioane pe străzi, şi nici aglomeraţie în vamă... Poate de Crăciun, că aşa e obiceiul- vin cu căţel, cu purcel, cu soţie şi puradei, cu Merţanu' furat de la vreunul neatent într-o benzinărie, cu "haurul" de gât, mâini, urechi, şi glezne, şi hainele cu etichetele p-afară, aşa, ca să vadă lumea că ei AU. De ce vă plângeţi, nu ştiu!

Auzeam aseară la ştiri cea mai mare aberaţie a săptămânii... In caz că eşti obişnuit să trăieşti pe picior mare, nu ştii cum să te porţi în vreme de criză financiară, românaşul nostru inventiv (dacă mai are şi ceva studii de economie sau psihologie, e excelent) a inventat o nouă "meserie"- cea de consultant de criză... Contra sumei de 50 RON/sedinţă (!!!), el poate să te sfătuiască să faci ceea ce ştii deja că ar trebui să faci- să reduci cheltuielile inutile, să te uiţi la preţ înainte de a smulge produsul de pe raft, să nu îţi duci copilul la grădiniţe particulare, că ar fi cazul s-o mai răreşti cu weekend-urile petrecute pe Valea Prahovei, mai pe scurt, că ar trebui să începi să bagi banii la şosetă/saltea/pusculita, că oricum băncile au luat-o la vale rău...

Din experienţa ultimilor ani, vă spun că au fost oameni care au murit de foame în lunile imediat următoare sărbătorilor, doar pentru că au ţinut neaparrraat să mănânce bine (colesterol+proteine+lipide+zaharuri+E-uri cât cuprinde) de Crăciun, respectiv Anul Nou, sau să le petreacă prin ce ştiu eu ce staţiune sau insula cu un nume greu de memorat sau de pronunţat... Îmi povestea un prieten de familie, care a lucrat toată viaţa în Italia, iar acum satul de cotropirea şi uitatul cruciş al italienilor în faţa românilor, s-a întors cu drag şi nu prea în ţărişoara noastră, că în Peninsula, sunt familii întregi de români care în vacanţe (de vară, în special), fac credite de zeci de mii de euro ca să dea impresia că trăiesc pe picior mare în cine ştie ce loc exotic, iar mai apoi trag din greu, care cu munca, care cu furatul, să inapoieze banii băncii... Ştiam eu că aristocraţia costă:))...

La noi, criza asta mi se pare mai mult o scuză pentru proasta administrare... Nu doar a ceea ce înseamnă finanţe în general, ci a haosului in care trăim din '89 încoace... Nici nu e de mirare că, după ce toţi cei care sunt la putere fură absolut tot ce se poate, spală bani în spatele unor licitaţii, si câte şi mai câte, uşor, uşor începem să ne prăbuşim... Nu cred că era nevoie de o criză în Occident ca să se creeze imediat una şi la noi... A fost pretextul ideal în momentul perfect, în care totul, de la industrie şi până la sistem bancar a început să se clatine... Şi asta nu e tot... Băncile noastre au făcut exact ceea ce au făcut cele americane: How much do you need? 20000$! OK, here it is! (la noi e situaţia faimosului credit cu buletinul)... Oamenii n-au mai avut de unde să îi returneze şi aşa s-a ajuns la ei în situaţia respectivă, unde mai pui ca au avut un preşedinte mai mult decât "pragmatic", care şi-a irosit energiile proprii, dar şi resursele financiare ale SUA în direcţia unor războaie inutile, şi care oricum nu vor duce în final la nimic... În general, atunci când îţi canalizezi atenţia într-o singură direcţie, laşi toate celelalte la o parte şi te trezeşti ba în criză de timp, ba în criză de bani...

Noi, românii, ne lăudam pe la începutul anului, că odată cu intrarea în UE, am avut o dezvoltare economică spectaculoasă... Credeţi? Daca am fi avut-o, nu ne-am târî acum ca nişte şerpi în căutare de şoareci pentru supravieţuire, ci dimpotrivă, le-am fi arătat tuturor că nu vorbim prostii, ci ne bazăm pe fapte adevărate...

Acum vine Crăciunul... Cu bună credinţă vă spun că acum e momentul să vă faceţi cumpărăturile... Am ieşit acum vreo 2 ore şi deja oraşul e infernal... Românii n-au bani, dar hypermarket-urile (în care eu oricum nu calc) sunt pline până la refuz, parcările ar fi mai ingenioase dacă ar permite supraetajarea autovehiculelor, oamenii au întipărită pe feţe expresia aceea de "Păzea, vine foametea!", şi care mai de care îşi umplu coşurile cu fel de fel de lucruri, mâncăruri şi alte alea, mai mult sau mai puţin utile... Nici nu vreau să îmi închipui ce-o să fie peste vreo 2 săptămâni... Coşmar cu adevărat... Suntem o generaţie, de fapt un popor întreg, de consum, de consum exagerat, în orice domeniu... Dar acum, mâncarea e preocuparea principală a tuturor acestor VANDALI, pentru că asta e expresia mea:))...

Dacă o ţinem tot aşa, peste câţiva ani o să ne organizăm propriul nostru "Black Friday", în care poporul să se calce în picioare şi să se împuşte pentru o mărime de bluză sau pentru un coş liber, în voie, aşa cum le place lor de obicei...