Primul cadou de Craciun


Nu stiu ce fac altii, dar eu parca sunt pe jar... De azi dimineata parca sunt in priza- am facut curatenie, am sarit tot intr-un picior prin casa si chiar am ras cu gura pana la urechi... Nu stiu daca tot apropierea Craciunului e de vina, sau simplul fapt ca mi-am dat seama ca de cateva saptamani incoace imi irosesc timpul cam aiurea...
Ma gandesc cu cea mai mare placere la vinerea viitoare... Miroase deja a vacanta, si de-abia astept sa miroasa si a cozonaci, dar nu neaparat a sarmale... Nu-mi place carnea...

Mosul a venit deja, cu un prim cadou, pentru noi romanii- un nou prim-ministru... Batranel, de vreo 65 de ani, cu nevasta si copii, dar care se da mare atlet (vezi clipul de asta vara, cand proaspatul premier inota in mare, in slip si- atat)... Nu stiu de ce, dar tarii noastre ii plac oamenii trecuti de varsta a 2a... Nu ma refer neaparat la popor, care nu stiu cat prefera un mos tagarta, care de-abia isi mai tara papucii prin institutiile de va(r)za ale statului, in locul unuia tanar si in putere... E adevarat ca si-astia tineri o mai dau cu betigasul in balta- vezi fostul Cioroianu de la Externe, cu tiganii in Egipt sau cu gestul mai mult decat...burghez(!) adresat Regelui Carlos al Spaniei, sau chiar Adomnitei, ex-ul de la Educatie, care, in criza de timp, s-a gandit ca ar fi mai bine sa foloseasca un elicopter al statului, platit din banii nostri, ai prostimii, in locul masinii, trenului, trotinetei, sau altui mijloc destinat plebei... Dupa cum spuneam, desi batran, Theo Stolojan mi se pare cel mai mic rau dintre toate relele care ar fi putut ajunge la sefia Guvernului... Si dupa toata mascarada lui Basescu, de-acum vreo 4 ani, cand a inceput sa planga la auzul retragerii lui Stolo din cursa alegerilor prezidentiale, era de asteptat ca pupincurismul sa-si spuna si de asta data cuvantul... Si sincer, decat sa il vad pe posedatul ala de Geoana pe un fotoliu sus-pus, mai bine... Nu stiu de ce, dar Mirciulica Geoana, pe vremea cand eu eram mica, iar el era diplomat si mai apoi ministru de Externe (nu vreau sa gresesc, o sa ma documentez), mi se parea un om cu capul pe umeri, destul de destept, din moment ce l-am trimis ca ambasador prin SUA, si care promitea multe... Insa, de cand a ocupat scaunul lui Nassstase, de la PSD, a inceput sa-mi fie pur si simplu greata de el- discursuri sforaitoare, vorba lui Nea' Iancu, gesturi ce amintesc de "preaiubitul" Ceausescu, incredere exacerbata in sine, si flegmatism la adresa a tot ce inseamna non-pesedism... Din personajul asta, foarte energic de obicei, s-a transformat ieri, dupa ce Base si-a exprimat public alegerea pro-Stolo, intr-un plictisit, imbracat cenusiu, dezamagit probabil de toata energia si nervii irositi aiurea... Nu stiu ce-o sa iasa pana la urma, daca Parlamentul va respinge alegerea basesciana, iar Mosul va lua cadoul inapoi, sau dimpotriva, domnul Geoana va ramane cu buza umflata, si zic eu, cea mai mare victima a politicii, dupa recent loser-ul de scaun in Parlament Vadim Tudor... Alt personaj, mai interesant, dar tot ce-am retinut din activitatile lui de la uninominal incoace e "cu mainile astea doua il prind pe Traian de oua" ... Putem observa cu usurinta nivelul la care a "crescut" politica romaneasca, avand in vedere ca acum cativa anisori si domnul Nastase folosea aceleasi...cuvinte (?!)...

Revenind la oile mele, care devin din ce in ce mai multe si mai neintelese, mai ratacite si mai impiedicate, si retragandu-ma din hatisul politicii, ma gandesc cu sila ca maine trebuie sa intreprind o minunata "excursie" in si mai minunatul cartier Tractorul (chiar, oare de ce-i mai zice asa???)...

Optimismul debordant ma caracterizeaza in ultima vreme, si ca de obicei imi spun ca totul va iesi asa cum vreau eu, si bine...


Printul e acolo, si are nevoie de o printesa:))


Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

Itinerariul unei duminici de octombrie