De ce exista cosmarurile?

Azi-noapte am avut un vis pe cat de urat, pe-atat de ciudat... Se facea ca un grup de excursionisti, ce mai tarziu s-au dovedit a fi englezi, si care se plimbau prin fata blocului meu, au intrat in masina, si-au facut poze- pe ea, sub ea, in ea, la volan, etc, etc... Cand am coborat, umblasera prin cd-urile mele, ba chiar cotrobaisera prin torpedou si prin spatiile de depozitare de sub cotiera [unde in mod normal tin maruntisul pentru parcari:))]... S-au linistit ei cu pozele, au plecat foarte entuziasti (nu stiu de ce), si a venit un idiot cu o masina gri, un Renault cred, si mi-a mutat dintr-o miscare masina din loc... Nu mai pomenesc faptul ca mi-a strambat usa de la portbagaj, in vreme ce supercar-ul lui nu patise nimic...

M-am trezit... Broboane de sudoare pe frunte, eram rece, si inima imi batea ca un ceasornic de pe o cladire medievala- intr-un ritm sacadat, dar cu o putere pe care o simteam pana in varful talpilor... Prima reactie n-a fost sa ma uit pe geam, ci sa imi fac cruce... Afara se lumina, m-am intors pe partea cealalta si mi-am continuat, inca destul de speriata, somnul...

Acum cateva luni, m-am visat barbat, de vreo 70 de ani... Semanam cu Valentin Uritescu, actorul... Aveam si o sotie- faceam impreuna salata de ceva verdeturi in bucatarie... Ce-i veni, ce nu-i veni barbatului din mine, dar sotia mea se vazu nevoita sa lase in jos jaluzele ferestrelor bucatariei, ca sa nu fim priviti de vecini... M-am trezit, slava Domnului, inainte ca visul sa inainteze in ceva si mai neplacut decat faptul in sine de a ma vedea barbat... Bineinteles, cateva zile dupa, am trait un pic traumatizata, vrand-nevrand...

De ce toate astea? Nu stiu...

Imi place sa visez- lucruri frumoase... De exemplu, sa visez, cum am facut-o de nenumarate ori, ca mi-am cumparat un Hummer kaki... Sau ca ma bronzez pe o plaja hawaiiana, inconjurata de palmieri ce-mi tin de umbra, si de un pahar inalt, cu un cocktail in 3 culori...

Se spune ca visele sunt un fel de ecou al subconstientului nostru... Dar subconstientul meu nu se vrea sub nicio forma barbat, cu atat mai putin unul la o varsta atat de inaintata... Ca sa nu mai pun la socoteala visul in care mai erau cateva zile pana la propria-mi nunta... Cu cine? Asta nu mai stiu... Cert e ca voiam sa renunt- ceea ce-as face in mod sigur si-n viata reala...

Gata... Nu mai continuu, pentru ca incep sa-mi stric ziua cu toate porcariile astea nocturne... Ar putea cineva sa-mi raspunda la intrebare?