11 Septembrie 2008

-

Azi se implinesc 7 ani (!!!) de la atentatele teroriste de la WTC... Nici nu vreau sa-mi amintesc ce mi-au provocat imaginile acelea desi eram destul de mica pe-atunci, insa destul de constienta incat sa-mi dau seama ca nu vor aduce nimic bun... Si asa a fost- razboiul din Irak dureaza deja de ani buni, 6 la numar daca nu ma insel, iar rezultatele si inversunarea stupida a Statelor Unite de a continua sunt dezastruoase...
Imediat scapam de prima jumatate a lui septembrie, si ne afundam din ce in ce mai mult inspre toamna adevarata... Diminetile devin din ce in ce mai racoroase, nu prea mai tine sa iesi din casa fara pulover, dimineata si seara... Cat despre padure, nu mai e galbena, ci roscat-maronie, cu petice rosii ici-colo... Ralu mi-a spus ca deja se simte miros de toamna si in frunzele de pe trotuare, dar inca refuz sa cred ca e frig... Inca imi tin linistita sesiunile de solar natural, si ma bucur de raze, in iarba inca verde...
Apusul vine si el mai devreme... Observ asta din faptul ca vad Soarele pe tot parcursul zilei, de la fereastra...Vara, cand ziua e mai lunga decat noaptea, el apune in dreptul bazinului de apa de pe Dealul Melcilor, iar acum, a ajuns sa apuna deasupra releului de pe Tampa... Pare o tampenie, pe care numai un om fara preocupari o poate observa, dar mie imi place, mai ales acum, cand vremea iar tine cu mine, si mai pot vedea inca o data Luna in toate stadiile ei...

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

-
Imagine
Azi, piticotul de Boc a făcut video-conferinţă cu prefecţii din toate judeţele , şi, umflându-se în pene, i-a ameninţat că, de se vor lăsa luaţi pe nepregătite de avalanşele de ninsoare din următoarele zile, iar drumurile vor deveni impracticabile, tot el le va zgâlţâi scaunele până ce se vor trezi pe jos. Nimic rău în luarea asta de atitudine, pentru că şi mie îmi vine să dau cu toate autorităţile de podea când le aud veşnica placă "ne-a luat pe nepregătite", preferând să dea vina pe "şoferii nedotaţi cu lanţuri antiderapante" (de parcă vreo maşină ar putea să parcurgă distanţe de zeci de kilometri cu lanţuri antiderapante!) Dar tare-aş vrea să îl şi văd pe Boc-cel-Viteaz smulgându-le judeţele din palme coleguţilor lui de partid, căci, deh, ştiţi şi voi vorba ceea: Corb la corb nu-şi scoate ochii. În cadrul întâlnirii, de-a dreapta lui Emiluţ (că tare bine îi mai şade cu diminutive!), şedea împăunat domnul Berceanu. N-am apucat niciodată să scriu despre el aici...
Citeşte mai departe...

Itinerariul unei duminici de octombrie

-
Imagine
Dacă vreţi ca după o săptămână de muncă, să vă relaxaţi, să vedeţi nişte locuri frumoase, şi să respiraţi aerul îmbibat de mirosul frunzelor uscate de toamnă, vă recomand traseul Braşov-Buneşti. De nu vă veţi lăsa păcăliţi de pâlcurile de ceaţă întâlnite în cale, la o distanţă ce se parcurge uşor în timp de o oră (atenţie la radare, totuşi!), veţi ajunge la Mănăstirea Buneşti, ce poartă hramul Sf. Gheorghe. Ştiam de vreo 2-3 ani despre existenţa lăcaşului de cult, însă duminica trecută am fost pentru a nu ştiu câta oară invitată... şi n-am regretat că am dat curs invitaţiei. Situată într-o vale, la capătul unei şosele şerpuite (reabilitată, of course , de către CJ), mănăstirea (de maici) constă într-o bisericuţă superbă, înconjurată de chilii străjuite de nişte aranjamente florale aparte, toate extrem de bine întreţinute. De linişte... e linişte cât pentru tot Pamântul. Locul e rupt de lume, în jur sunt doar câteva dealuri, pe care s-ar putea să pască nişte oi. În rest, eşti doar tu şi...
Citeşte mai departe...