Intrarea în normal

Cred că sunt deja câteva săptămâni, dacă nu o lună, de când sunt tot în vacanţă. Am început să mă satur eu de mine, şi cu mine. Simt nevoia să-mi reiau activităţile, măcar puţin câte puţin, ca pentru orice (re)început.

Weekend-ul asta m-a dezamăgit, ca şi cele câteva trecute, fiindcă nu m-am putut bronza. Vreau soare. Anul trecut, pe vremea asta, schimbam un strat de piele deja. Odată cu venirea căldurii mă transform în crocodil.
Aş fi în stare să bag soare în punguţe strânse la gură, să-l păstrez până iarna, şi să-i dau drumul pe tavanul camerei, atunci când frigul devine prea aprig pentru gustul meu. În caz că n-aveţi ferestre care dau înspre munţi, vă anunţ că au fost adevărate previziunile celor de la meteo- a nins, pe Piatra Mare destul de serios, iar pe alte vârfuri din apropiere zăpada părea doar o presărare de zahăr pudră, pe o prăjitură cu blat de cacao.

Tot ce îmi doresc, mie, şi vouă, e ca săptămâna ce-o vom începe de mâine să fie una cu mult, mult, cât mai mult soare, în care să putem îmbrăca tricouri, şi papucei comozi.