Nimic concret

-

Ploaie torenţială, de care nu mi-e dor deloc. Deşi se vehiculează cam peste tot că de mâine revine.

Furtună pe Lună- asta o puteţi vedea doar dacă priviţi cerul. Aşa era şi aseară, aşa e şi acum.

Nu mă pot hotărî de-i frig sau cald. Mă cuibăresc în fotoliu, într-un pled croşetat. Botoşeii din picioare-mi mai lipsesc.

Mâine la prânz am examen. La engleză. Mi-e atât de dor de engleza mea. Engleza adevărată. Mizerii sunt destule.
Spun că am examen mâine. Dar am aflat doar acum vreo oră ce zi e azi. Le-am pierdut şirul. De câteva zile am impresia că săptămâna e formată doar din vineri, sâmbătă, şi duminică.

Nu mă învinovăţesc pe deplin. N-am mai ieşit din casă de trei zile. N-am poftă. Şi nici chef să-mi aleg haine, să cobor şi să urc scări. Cu atât mai puţin să văd oameni.

Voiam să-i mulţumesc cuiva. Cine se simte- bine; cine nu, iar bine.

În nasul meu se amestecă două parfumuri. Trei cu cel pe care-l port. Şi nu-l pot alege.

Comentarii

Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

-
Imagine
Azi, piticotul de Boc a făcut video-conferinţă cu prefecţii din toate judeţele , şi, umflându-se în pene, i-a ameninţat că, de se vor lăsa luaţi pe nepregătite de avalanşele de ninsoare din următoarele zile, iar drumurile vor deveni impracticabile, tot el le va zgâlţâi scaunele până ce se vor trezi pe jos. Nimic rău în luarea asta de atitudine, pentru că şi mie îmi vine să dau cu toate autorităţile de podea când le aud veşnica placă "ne-a luat pe nepregătite", preferând să dea vina pe "şoferii nedotaţi cu lanţuri antiderapante" (de parcă vreo maşină ar putea să parcurgă distanţe de zeci de kilometri cu lanţuri antiderapante!) Dar tare-aş vrea să îl şi văd pe Boc-cel-Viteaz smulgându-le judeţele din palme coleguţilor lui de partid, căci, deh, ştiţi şi voi vorba ceea: Corb la corb nu-şi scoate ochii. În cadrul întâlnirii, de-a dreapta lui Emiluţ (că tare bine îi mai şade cu diminutive!), şedea împăunat domnul Berceanu. N-am apucat niciodată să scriu despre el aici...
Citeşte mai departe...

Itinerariul unei duminici de octombrie

-
Imagine
Dacă vreţi ca după o săptămână de muncă, să vă relaxaţi, să vedeţi nişte locuri frumoase, şi să respiraţi aerul îmbibat de mirosul frunzelor uscate de toamnă, vă recomand traseul Braşov-Buneşti. De nu vă veţi lăsa păcăliţi de pâlcurile de ceaţă întâlnite în cale, la o distanţă ce se parcurge uşor în timp de o oră (atenţie la radare, totuşi!), veţi ajunge la Mănăstirea Buneşti, ce poartă hramul Sf. Gheorghe. Ştiam de vreo 2-3 ani despre existenţa lăcaşului de cult, însă duminica trecută am fost pentru a nu ştiu câta oară invitată... şi n-am regretat că am dat curs invitaţiei. Situată într-o vale, la capătul unei şosele şerpuite (reabilitată, of course , de către CJ), mănăstirea (de maici) constă într-o bisericuţă superbă, înconjurată de chilii străjuite de nişte aranjamente florale aparte, toate extrem de bine întreţinute. De linişte... e linişte cât pentru tot Pamântul. Locul e rupt de lume, în jur sunt doar câteva dealuri, pe care s-ar putea să pască nişte oi. În rest, eşti doar tu şi...
Citeşte mai departe...