Cofetărie în bucătărie
De pe vremea anilor de liceu (vorbesc de parcă aş avea vreo 80 de ani), şi o colegă ne aducea ciocolată de casă absolut delicioasă, făcută de mama ei, visez, şi visez că, poate, cineva, vreodată, îmi va face şi mie o porţie, maaare, şi cu multe nuci.
Acum vreo lună, când eram la shopping, mi-am cumpărat o pungă cu lapte praf. Ăsta a fost primul pas. Cum am cumpărat-o, aşa am şi uitat-o pe unul din multele rafturi aglomerate cu de toate, din cămară.
Ieri seară, mi se căşunase să-mi fac compot de mere. Ca-ntotdeauna, am uitat câte linguri de zahăr trebuie să pun, şi am scos din sertar cartea de bucate. Nu ştiu cum, dar s-a deschis exact la ciocolata de casă. Cred că azi-noapte, pe lângă meditaţii la matematică (nu ştiu ce-i cu mine, dar văd că am coşmaruri!), am visat doar ciocolată de casă. Simţeam mirosul pudrei fine de lapte, dulceaţa, nucile sfărâmându-se. Ce mai, trebuia să fac ciocolata.
Aşadar, astăzi, după somnul eşuat de amiază, am suflecat mânecuţele-mi, am pus şorţul, şi am purces, din nou, spre tărâmul... creaţiei gustului. De-aseară, de când cu cititul ad-hoc al reţetei, chestia mi s-a părut simplă. Am decis să fac doar un sfert de reţetă, de acomodare, deci va trebui să înmulţiţi cu aproximativ 4 cantităţile de mai jos, pentru a ajunge la reţeta originală.
În 100 de mililitri de apă se pun 250 de gr. de zahăr, şi se fierb împreună, până se obţine un sirop.
În timp ce ele fierb, se amestecă 20 de grame de cacao cu pudra de lapte praf (130 de gr.).
Se ia siropul de pe foc, şi încetişor se toarnă prafurile, amestecând în aşa fel încât să nu faceţi cocoloaşe.
Mai adăugaţi o bucăţică de unt, în jur de 25 de gr.
După ce compoziţia s-a omogenizat, se adaugă nuci, fistic, sau alune, după preferinţă. Se amestecă şi ele.
Minunăţia are deja un miros de te lingi pe degete, şi tot ce mai e de făcut e să fie turnată într-o tăviţă, sau, dacă aveţi mai multă răbdare decât mine, în forme diverse. Se mai lasă un pic, ca să se răcească, şi apoi se pune pentru câteva ore la frigider.
Dacă n-a fost greu pentru o neîndemanatică într-ale gătitului, cu siguranţă că nu va fi pentru niciunul dintre voi, cei ce vă veţi încumeta să o pregătiţi.
PS. Pesica, dacă o să reuşeşti să-ţi deschizi Chocolate Shop-ul ăla în Alpi, promit să vin să îţi cofetăresc o tranşă de ciocolăţele de casă.
Acum vreo lună, când eram la shopping, mi-am cumpărat o pungă cu lapte praf. Ăsta a fost primul pas. Cum am cumpărat-o, aşa am şi uitat-o pe unul din multele rafturi aglomerate cu de toate, din cămară.
Ieri seară, mi se căşunase să-mi fac compot de mere. Ca-ntotdeauna, am uitat câte linguri de zahăr trebuie să pun, şi am scos din sertar cartea de bucate. Nu ştiu cum, dar s-a deschis exact la ciocolata de casă. Cred că azi-noapte, pe lângă meditaţii la matematică (nu ştiu ce-i cu mine, dar văd că am coşmaruri!), am visat doar ciocolată de casă. Simţeam mirosul pudrei fine de lapte, dulceaţa, nucile sfărâmându-se. Ce mai, trebuia să fac ciocolata.
Aşadar, astăzi, după somnul eşuat de amiază, am suflecat mânecuţele-mi, am pus şorţul, şi am purces, din nou, spre tărâmul... creaţiei gustului. De-aseară, de când cu cititul ad-hoc al reţetei, chestia mi s-a părut simplă. Am decis să fac doar un sfert de reţetă, de acomodare, deci va trebui să înmulţiţi cu aproximativ 4 cantităţile de mai jos, pentru a ajunge la reţeta originală.
În 100 de mililitri de apă se pun 250 de gr. de zahăr, şi se fierb împreună, până se obţine un sirop.În timp ce ele fierb, se amestecă 20 de grame de cacao cu pudra de lapte praf (130 de gr.).
Se ia siropul de pe foc, şi încetişor se toarnă prafurile, amestecând în aşa fel încât să nu faceţi cocoloaşe.
Mai adăugaţi o bucăţică de unt, în jur de 25 de gr.
După ce compoziţia s-a omogenizat, se adaugă nuci, fistic, sau alune, după preferinţă. Se amestecă şi ele.
Minunăţia are deja un miros de te lingi pe degete, şi tot ce mai e de făcut e să fie turnată într-o tăviţă, sau, dacă aveţi mai multă răbdare decât mine, în forme diverse. Se mai lasă un pic, ca să se răcească, şi apoi se pune pentru câteva ore la frigider.Dacă n-a fost greu pentru o neîndemanatică într-ale gătitului, cu siguranţă că nu va fi pentru niciunul dintre voi, cei ce vă veţi încumeta să o pregătiţi.
PS. Pesica, dacă o să reuşeşti să-ţi deschizi Chocolate Shop-ul ăla în Alpi, promit să vin să îţi cofetăresc o tranşă de ciocolăţele de casă.
Comentarii
Punem de un Brasov Blog Meet pe 31 octombrie, la ora 19 :) Locatia urmeaza sa o alegem, in functie de numarul celor care vin. Ce spui? Mai multe detalii gasesti aici: http://www.angles.ro/brasov-blogmeet/ + lasa-mi te rog un comentariu sau un mail in care sa imi spui daca vii. Mersi!