Fotografia - vedetă, plus alte precizări

-
  
  UPDATE: Replica mea, aici. 

  Ţin minte că am făcut-o cu telefonul, în timp ce îmi aeriseam spiritul într-o scurtă plimbare pe aleea de sub Tâmpa, în primăvara anului trecut.
  N-o fi ea strălucită, însă atunci am folosit-o într-un articol, iar săptămâna trecută am văzut-o inclusă în tot soiul de articole, pe bloguri sau în ziare. Nu dau link-uri, pentru că nu am nicio intenţie de a le face trafic respectivilor.
  Sunt şi eu oarecum curioasă... V-am dat eu voie să o folosiţi?

  PS. Mai e o poză făcută tot de mine, la Operă, dacă nu mă înşel la un spectacol Traviata, pe care o văd folosită aproape săptămânal. Vă mai întreb o dată şi în privinţa aceleia, sau...? Nu dau link, din acelaşi motiv expus mai sus.
  PS2. Dacă vreţi fotografii, angajaţi-vă fotograf, sau trimiteţi un om din echipa proprie. Ori... dacă stau şi mă gândesc mai bine, poate că unii au alergie la locuri gen Operă.
  PS3. Ca să le fac un pustiu de bine celor care dau din gură de pomană în legătură cu Patinoarul Olimpic, poftiţi program cu publicul d-acilea!
  PS4. Da, azi am fost irascibilă. M-am certat la cuţite cu cel puţin trei persoane.

Comentarii

Niciodată Singură a spus…
Nu trebuie să te superi, în România e ceva normal să plagiezi :)
Serios vorbind, te înţeleg. Eu lucrez în presă şi ştiu foarte bine ce înseamnă să-ţi fure cineva textul, cu tot cu punct şi virgulă, inclusiv cu opinia personală şi să nu ia nimeni, în afară de tine, atitudine. Dacă, în România, creaţia intelectuală e bun comun, atunci de ce se pune bir pe drepturile de autor? Pentru că legile sunt făcute pentru a fi încălcate, iar vinovaţii ne salută din mers :)
21 februarie 2011 la 20:14
Oana a spus…
Nu e vorba ca îi acuz de plagiat sau de furt. E pur şi simplu vorba de nişte oameni cărora, de la un moment dat, pe motiv de nesimţire crasă, nu am mai dorit să le ofer serviciile mele scriitoriceşti, oameni care însă continuă să se folosească de resursele pe care eu le pusesem la bătaie în perioada respectivă.

Merci de înţelegere, anyway:)
21 februarie 2011 la 22:07
Trimiteți un comentariu

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

-
Imagine
Azi, piticotul de Boc a făcut video-conferinţă cu prefecţii din toate judeţele , şi, umflându-se în pene, i-a ameninţat că, de se vor lăsa luaţi pe nepregătite de avalanşele de ninsoare din următoarele zile, iar drumurile vor deveni impracticabile, tot el le va zgâlţâi scaunele până ce se vor trezi pe jos. Nimic rău în luarea asta de atitudine, pentru că şi mie îmi vine să dau cu toate autorităţile de podea când le aud veşnica placă "ne-a luat pe nepregătite", preferând să dea vina pe "şoferii nedotaţi cu lanţuri antiderapante" (de parcă vreo maşină ar putea să parcurgă distanţe de zeci de kilometri cu lanţuri antiderapante!) Dar tare-aş vrea să îl şi văd pe Boc-cel-Viteaz smulgându-le judeţele din palme coleguţilor lui de partid, căci, deh, ştiţi şi voi vorba ceea: Corb la corb nu-şi scoate ochii. În cadrul întâlnirii, de-a dreapta lui Emiluţ (că tare bine îi mai şade cu diminutive!), şedea împăunat domnul Berceanu. N-am apucat niciodată să scriu despre el aici
Citeşte mai departe...

Itinerariul unei duminici de octombrie

-
Imagine
Dacă vreţi ca după o săptămână de muncă, să vă relaxaţi, să vedeţi nişte locuri frumoase, şi să respiraţi aerul îmbibat de mirosul frunzelor uscate de toamnă, vă recomand traseul Braşov-Buneşti. De nu vă veţi lăsa păcăliţi de pâlcurile de ceaţă întâlnite în cale, la o distanţă ce se parcurge uşor în timp de o oră (atenţie la radare, totuşi!), veţi ajunge la Mănăstirea Buneşti, ce poartă hramul Sf. Gheorghe. Ştiam de vreo 2-3 ani despre existenţa lăcaşului de cult, însă duminica trecută am fost pentru a nu ştiu câta oară invitată... şi n-am regretat că am dat curs invitaţiei. Situată într-o vale, la capătul unei şosele şerpuite (reabilitată, of course , de către CJ), mănăstirea (de maici) constă într-o bisericuţă superbă, înconjurată de chilii străjuite de nişte aranjamente florale aparte, toate extrem de bine întreţinute. De linişte... e linişte cât pentru tot Pamântul. Locul e rupt de lume, în jur sunt doar câteva dealuri, pe care s-ar putea să pască nişte oi. În rest, eşti doar tu şi
Citeşte mai departe...