Duminica pe terasă. Perspective.

 
 Căpiţe, multe, multe căpiţe. S-au cam înnegrit de la ploaia multă, dar... tot căpiţe sunt:). Întorc privirea spre dreapta:


 Din căpiţele din spatele casei au mai rămas doar caprele (n.a. structurile din lemn pe care se aşază fânul). Însă pădurea... Ploaia i-a priit- acum e mai verde şi mai strălucitoare ca oricând.

 
 Două vişine din "consistenta" recoltă a vecinului nostru. A fost îndeajuns de simpatic încât să o împartă cu mine. Am convenit că, anul viitor, din următoarele patru vişine facem vişinată.

Comentarii

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

Itinerariul unei duminici de octombrie

Povestea fânului