Cadou de Ziua Copilului

  Nu, nu vă repeziţi să vă închipuiţi că aş fi primit vreo păpuşă, ori o carte de poveşti. "Cadoul" pentru Ziua Copilului de anul ăsta a fost confirmarea faptului că sunt spionată.

  Spionată, urmarită, supravegheată, cam aşa ceva. Se pare că am devenit obsesia unei persoane relativ cunoscute, cu care am rupt orice fel de legătură în urmă cu vreo doi ani. Aveam eu ceva bănuieli că persoana respectivă ar avea ceva suferinţe psihice, dar până la a ajunge să-mi spioneze mişcările, venitul şi plecatul de acasă (ori de prin alte locuri, Dumnezeu ştie). Suspiciunile au atins apogeul duminică, înspre amurg, iar astă-seară, maman, detectivul meu şef, mi le-a confirmat.

 Stimabile, ştiu că nu ai cum să citeşti ceea ce îţi adresez acum, însă te rog, pe scurt, să nu-ţi bagi nasul acolo unde nu îţi fierbe oala, exact aşa cum ai făcut şi până acum. Nu vei scoate nimic de la mine.


PS. La Mulţi Ani vouă, celor ce n-aţi uitat să fiţi copii!




Comentarii

neK a spus…
La Multi Ani si tie...
dar cum ai facut de ai aflat?
neK a spus…
La Multi Ani si tie...
dar cum ai facut de ai aflat?
neK a spus…
La Multi Ani si tie...
dar cum ai facut de ai aflat?

Postări populare de pe acest blog

De ce îmi vine să sparg televizorul când îl văd pe Berceanu

Itinerariul unei duminici de octombrie