În prag de referendum
1. Mi-e scârbă să deschid televizorul.
2. Mi-e silă să îmi găsesc în fiecare dimineaţă cutia poştală plină cu mizerii USL-iste, despre cum arată un buletin de vot, şi cum trebuie aplicată ştampila, evident, pe DA.
3. Mi-e ruşine mie să văd oameni în toată firea, poate şi de-o vârstă cu bunicii mei, împărţind pliante, fluturaşi, mergând cu placarde în mâna pe stradă, împărţind în stânga şi în dreapta nişte ziare în care nici nu vreau să ştiu ce scrie, deşi azi-dimineaţă îmi fusese oferit unul.
4. Azi-dimineaţă, mă îndreptam spre bunici, însă am deviat drumul ca să intru să le cumpăr îngheţată de la un supermarket din apropiere. Mă întâlnesc cu o doamnă în vârstă, cunoştinţă de familie, pe care o ştiu de când m-am născut. Vorbim ce vorbim, şi când întorc capul la dreapta văd două femei (pe care le cunoşteam), urland pe stradă şi oprind oameni şi maşini (căci în apropiere era o trecere de pietoni), ca să le ofere materiale anti-Băsescu. Continuând discuţia, lângă noi apare o femeie de vreo 65-70 de ani, care mai-mai ne bagă sub nas un ziar de propagandă, iar în momentul în care am refuzat-o, m-a prins de umăr şi mi-a spus că pentru noi, tineretul, se luptă ea. I-am spus să aibă grijă, să nu cumva să facă vreun infarct de la atâta agitaţie, şi să fie amabilă să nu mai pună mâna pe mine.
5. Ţin să îi mulţumesc domnului Ponta. Da, îi mulţumesc pentru că, în fiecare zi, negreşit, la ora 13, când se afişează cursul valutar, mă ia cu palpitaţii şi simt cum mi se urcă sângele până în cap.
Comentarii