În ce constă job-ul unora
Înţeleg că e criză, înţeleg că firmele nu mai au clienţii de odinioară, înţeleg că angajaţii care le-au mai rămas trebuie să întreprindă ceva ca să îşi merite salariul, însă nu înţeleg de ce trebuie să deranjeze oamenii care chiar muncesc.
De 1-2 ori pe zi primesc câte un telefon, de la câte un domnişor sau domnişoară, cu glas mieros şi bunăvoinţă debordantă, care mă întreabă de toate, numai de sănătate nu. Dacă nu vreau contracte de telefonie, dacă nu vreau să călătoresc pe Lună, dacă nu mă interesează să cumpăr maşini, şi altele.
Inţeleg să îţi faci reclamă, dar fă-o la tv, în publicaţii scrise, pe mash-uri, aşterne-ţi faţa pe blocuri sau pe străzi, dar NU MĂ STRESA LA TELEFON.
De asemenea înţeleg că eu, atunci când am nevoie de un serviciu, să îl caut singură. Dacă îmi trebuie contract de telefonie, mă duc la sucursala companiei de telefonie, dacă îmi trebuie maşină, o caut la reprezentanţa dealer-ului.
De departe cei mai agasanţi cu ofertele sunt cei de la Romtelecom, despre care am mai scris câte-n lună şi-n stele, deşi practic nu mai avem nicio legătură cu ei de ani de zile. Presupun că sunt la vale rău de tot, din moment ce nu e lăsată săptămână de la Dumnezeu în care să nu fiu sunată şi întrebată dacă nu vreau contract, internet, telefon sau mai ştiu eu ce de la ei, deşi le explic de fiecare dată că NU MĂ INTERESEAZĂ.
Situându-se cam pe locul al doilea, Cosmote mă sună de vreo 2-3 luni în încercarea de a-mi acapara atenţia, însă fără a reuşi. Ultima dată am fost sunată acum vreo 5 minute (fapt care m-a înverşunat şi m-a făcut să scriu aici) de o domnişoară interesată de suma pe care o plătesc operatorului meu de telefonie, de câte SIM-uri deţine firma, câte minute incluse avem. I-am răspuns amabil că am lucruri mai importante de reţinut decât numărul de minute din abonamente, şi i-am dorit o zi bună. Mi-a promis că îmi trimite o ofertă de preţuri pe e-mail, deşi nu mi-a cerut adresa.
Următorii mei favoriţi în topul stresanţilor la telefon se află furnizorii de diverse. De la pizza, cărămizi, cărţi de vizită şi coşuri-cadou pentru angajaţi, până la pixuri, brichete, prosoape şi etichete. Cea mai simpatică a fost o tanti care îmi oferea soluţii de spălat automobile, dezinfectante de parbriz, şi soluţii anti-muşte pentru caroserii. S-a chinuit atât de mult să îmi prezinte oferta ei, încât în momentul în care am refuzat-o, au podidit-o lacrimile. Tot la categoria simpatici îl includ şi pe domnişorul care m-a sunat să îmi facă o ofertă de salopete, şepci şi alte echipamente de lucru, "personalizabile" (asta fiind cuvânt citat din discursul dumnealui) cu emblema firmei, şi la nişte preţuri absolut fabuloase. I-am spus că atunci când voi avea nevoie, voi prefera să cumpăr, să croiesc şi să cos eu materialul, căci ies mai ieftin.
Cei care mă enervează de le mulţumesc şi le închid telefonul în doi timpi şi trei mişcări sunt cei care "fac sondaje de opinie". DE CE NU ÎŢI FACI SONDAJELE DE OPINIE PE PROPRII CLIENŢI? Nu mă interesează nici să pierd minute în şir la telefon, nici să îţi răspund la întrebări despre produse sau servicii pe care nu le utilizez, şi cu atât mai puţin să te ajut să îţi umpli ziua cu ceva.
Comentarii