Când aripi…de Alexandru Macedonski

Când aripi al meu suflet avea, credeam în toate

Iluziile roze… — Eram un semizeu,

Zburam spre empireu,

Mai sus de gloate…

Când aripi al meu suflet avea.

Purtam în grai argintul curatelor izvoare,

În cuget, visuri roze… — De viaţă mă-ncântam,

De soare mă-mbătam,
Eram argint şi soare…
Când aripi al meu suflet avea.
Era ca o-nflorire de zile minunate,

De crini şi roze roze… — Zâmbeam copilăros,

Voios şi generos,

Străin de răutate…

Când aripi al meu suflet avea…